Finantele refuza blatul cu datornicii din fotbal

In cazul in care cluburile din prima divizie si-ar plati datoriile, asa cum li se cere, iar echipa nationala rateaza calificarea la Campionatul Mondial, fotbalul autohton intra in cantonament cu falimentul. Un viitor stupefiant pentru o „generatie de tinichea” si crud daca ne amintim de „generatia de aur”

Campionatul de fotbal romanesc a fost serios zdruncinat zilele trecute, atunci cand Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a stabilit ca data maxima de plata a datoriilor acumulate de echipele din prima divizie si primele echipe din divizia B sa fie 31 martie, in caz contrar cluburile urmand sa intre in executare silita.

Bomboana a fost pusa de noile reglementari UEFA care impun ca nici o grupare fotbalistica sa nu primeasca licenta de club profesionist daca are datorii la bugetul de stat. Echipele din primul esalon au „reusit” performanta de a strange impreuna datorii de 19,6 milioane de euro.

Din prima liga, nu mai putin de noua echipe au acumulat aceste datorii: Otelul, Steaua, Dinamo, National, Rapid, Arges, Universitatea, Apulum si Politehnica Timisoara. Acestora li se adauga primele cinci echipe din esalonul secund.

Mitica a fost trimis de Finante in… B

Initiativa de a prelungi data platii datoriilor a fost condusa de Dumitru Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, care a solicitat Ministerului Finantelor o reesalonare a datoriilor. Raspunsul a venit sec. Conturile datornicilor din fotbal raman blocate pana la achitarea datoriilor.

Toate incercarile de reesalonare au fost ignorate de oficialii Ministerului Finantelor. In topul listei cluburilor aflate in aceasta situatie se afla Steaua si Otelul, fiecare cu aproape 100 de miliarde datorie, in timp ce toate celelalte echipe se invart in jurul unor datorii de 5-10 miliarde de lei.

Sumele nu sunt de neglijat intr-un campionat in care doar primele patru echipe au un buget anual de patru milioane de euro, restul formatiilor din primul esalon reusind sa se descurce cu un buget anual care se invarte in jurul sumei de un milion de euro.

In cazul echipelor din divizia secunda, datoriile reprezinta un impas chiar mai dramatic, bugetul anual al acestora fiind situat la maximum 500.000 de euro.

„Sa ne execute sireturile!”

„Datoriile sunt acumulate in ultimii zece ani. Ce o sa ne faca daca nu achitam? O sa execute crampoanele si sireturile. Noi vrem sa platim datoriile. De fapt, am informatii ca, pana la 31 martie, in afara de doua echipe, restul isi vor achita creantele catre bugetul de stat”, ne-a declarat Dumitru Dragomir.

Cum demersurile lui Dragomir au ramas fara raspuns, mai ales ca organizatia condusa de acesta are datorii acumulate la diferite banci de peste 500.000 de euro, ramase in urma construirii noului sediu al Ligii Profesioniste, patronii de cluburi incearca tot felul de artificii pentru a amana plata datoriilor.

Gaselnita a fost chemarea in judecata de catre cluburi a ANAF, pentru modul in care au fost calculate datoriile, smecherie care poate amana plata acestora pana la solutionarea litigiului in instanta. „Ne vom judeca cu ei ani de zile”, incheie Dragomir.

Creantele cluburilor catre stat provin in mare parte din neplata CAS-urilor si a impozitelor, iar solutii de a scapa de acestea nu prea mai exista.

Daca acum zece ani Mircea Sandu ameninta cu neprezentarea la Campionatul Mondial din Franta scapand astfel cluburile de plata a peste cinci milioane de euro, la data respectiva datoriile fiind „evaporate”, singura solutie de a scapa in acest moment este declararea falimentului administratorilor de cluburi datornici, inainte sa fie „calcati” de executori, pentru a muta activitatea pe o alta

societate.

Inginerii fiscale la cluburi

Cei cu venituri importante gasesc intotdeauna modalitati legale de eludare a platii impozitului pe veniturile reale. Formule de genul imprumuturi, sponsorizari, donatii, drepturi de autor, microintreprinderi etc. devin, pe zi ce trece, solutii tot mai folosite de cluburi.

Surse din anturajul cluburilor importante de fotbal din Romania sustin ca fiecare din acestea are propriii „intelepti” intr-ale fentarii taxelor si impozitelor datorate catre stat.

Se pare, de exemplu, ca la gruparea din Banie se practica metoda imprumutului. In principal, aceasta se rezuma la imprumutarea in rate a jucatorului in cuantumul banesc rezultat in urma contractului pe care fotbalistul il are cu clubul.

Cum acest gen de tranzactie nu se impoziteaza de nici o parte, toata lumea castiga, mai putin statul, care se impoziteaza doar salariul minim pe economie al jucatorului. De cealalta parte, gruparea din Ghencea beneficiaza de sponsorizari si donatii, evident, la valoarea contractelor negociate de fiecare jucator in parte.

Cert este ca astfel de formule nu au fost inventate de romani. In fotbalul spaniol si maghiar se practica, de exemplu, inregistrarea jucatorilor ca marci sau branduri in paradisuri fiscale, oricum, metode mai putin primitive decat la noi, dar la fel de eficiente.

Echipa nationala, in „galeria” falitilor

Ratarea calificarii la Campionatul Mondial din Germania din 2006 ar putea pune umarul la „ingroparea” fotbalului romanesc. Dincolo de avantajele financiare de care Federatia Romana de Fotbal ar fi privata de UEFA, din primele de calificare, valoarea jucatorilor romani risca sa scada mult sub nivelul celor din fotbalul international.

„Orice jucator care participa la un campionat mondial are sansa de a fi urmarit si chiar de a-si gasi un contract la o echipa puternica. Neparticiparea echipei nationale in Germania 2006 provoaca in mod sigur o scadere de valoare a fotbalistilor romani de 40-50%”, ne-a declarat impresarul Ioan Becali.

Federatiile care au echipele calificate la un eveniment de o asemenea anvergura au toate motivele sa-si frece mainile de bucurie, pe de o parte pentru imagine, pe de alta pentru banii care se obtin.

Ultimul tren

Toate echipele nationale care ajung in elita celor care participa la aceste competitii primesc din partea UEFA cel putin cinci milioane de euro, indiferent de parcurs. Aceasta „prima” de calificare provine din drepturile de televizare si din bugetele de sponsorizare.

In afara acestor bani, participantele primesc pentru fiecare victorie sume cuprinse intre 300.000 si 800.000 de euro la nivel de grupe.

Pentru fazele eliminatorii, orice victorie se rasplateste cu minimum doua milioane de euro, iar o finalista primeste alte cinci milioane de euro.

Pe scurt, federatia de fotbal a Greciei, care a castigat ultimul Campionat European, cu o semnificatie mai mica decat cel mondial, a incasat 20 de milioane de euro numai pentru finala.

Valoarea mea, valoarea mea…

Cu alte cuvinte, calificarea la Campionatul Mondial din 2006 este proba de foc a fotbalului romanesc, in conditiile in care raportul Comisiei de Cenzori pe 2004 arata ca Federatia Romana de Fotbal a avut venituri de 231,9 miliarde lei si cheltuieli de 189,2 miliarde lei.

La ora actuala, FRF are datorii de 10,2 miliarde lei la bugetul de stat.

Pe scurt, ratarea calificarii la CM 2006 ar putea anula ultima sansa a FRF de a achita aceste datorii.

Mircea Sandu nu a vrut sa comenteze acest aspect, dorind sa fie lasat in pace pana la anuntata demisie din decembrie, moment in care toti vom sti care este valoarea exacta a fotbalului autohton.

Vasile Damian, Titus Somesan