Finanțele se așteptau la un deficit mai mare în trimestrul II. Mai puțini bani de la bănci, ceilalți au virat mai mult. La Declarația unică s-a încasat în plus

Trimestrul II a fost cel în care s-a simțit cel mai bine stagnarea unei părți importante a economiei. Tot în acea perioadă s-au acordat bonificații la impozitul pe profit (nu sunt multe firme în România care îl plătesc pentru că a fost modificat mult Codul fiscal, în ultimii ani), la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, la declarația unică.

Foarte pe scurt:

• MFP estima un deficit de 3,07% din PIB pentru trimestrul II, dar a realizat 2,51%

• Contribuabilii care au depus declarația unică au plătit repede datorită bonificațiilor: cu 800 milioane lei.

• Băncile au virat doar 300 milioane lei la capitolul impozit pe profit, jumătate din cât aștepta MFP

• Unele bănci au amânat plata impozitului pe profit

• Ceilalți agenți economici (plătitori ai acestui impozit) au virat impozit pe profit peste așteptări. În total peste 4,4 miliarde lei

• Cheltuielile au fost și ele mai mici decât cele estimate

• Cheltuielile pentru șomajul tehnic 3,7 miliarde lei

• Cheltuilelile cu indemnizații acordate profesioniștilor (cumva asemănător cu șomajul tehnic), unde intră avocați și notari: 700 milioane lei

Ce deficit așteptau Finanțele

Ministerul Finanțelor se pare că estima un deficit mai mare în cel de-al doilea trimestru din acest an pe fondul măsurilor de izolare. Practic se aștepta la 3,07% din PIB, dar a realizat 2,51% din PIB, reiese dintr-un raport al instituției. Atenție, este vorba doar de trimetrul II, nu pe primele șase luni (deficitul fiind, în acestă raportare, de 4,17%).

Comparativ cu anul anterior, deficitul bugetar a crescut cu 12,6 miliarde lei, iar ca procent în PIB s-a majorat cu 1,14 puncte procentuale de la 1,37% din PIB în trimestrul II 2019 la 2,51% din PIB în trimestrul II 2020.

Conform raportului, adâncirea deficitului bugetar aferent trimestrului II 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut este explicată în primul rând de:

• evoluția nefavorabilă a veniturilor bugetare ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei,

• bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor.

• pe partea de cheltuieli, majorarea cheltuielilor de investiții (+2,8 mld. lei) față de trimestrul II 2019, precum și plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 5,05 miliarde lei au contribuit la adâncirea deficitului.

Bineînțeles, per total, veniturile au fost sub cele prognozate, gradul de realizare fiind de 91,2%.

Mai mulți bani de la Declarația unică

Declarația unică a fost mai dificil de completat anul acesta decât anul anterior. Totuși, bonificațiile de până la 10% i-au făcut pe cei circa 1 milion de contribuabili să plătească repede impozitul pe venit.

Conform unui raport al Ministerului Finanțelor, s-au încasat cu 800 milioane lei mai mult decât anul trecut, când termenul de plată a fost 31 iulie.

„O evoluție pozitivă au înregistrat-o încasările din impozitul pe venit aferent declarației unice cu termen de plată de până la 30 iunie 2020 (OUG nr. 69/2020), în creștere cu 0,8 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (când termenul de plata a fost data de 31 iulie 2019). Gradul de realizare este de 172,8% (+0,4 mld. lei), pe fondul acordării bonificațiilor pentru declararea și plata la termen de până la 30.06.2020, inclusiv”, se arată în document.

Sume încasate din impozitul pe profit

Din impozitul pe profit, în cel de-al doilea trimestru s-au încasat 4,7 miliarde lei, cu 300 milioane lei sub estimare. De precizat că s-au acordat bonificații de 10%.

• De la agenții economici au încasat circa 4,44 miliarde lei. (Grad de realizare de 100,3%, deci peste estimare)

• De la băncile comerciale: MFP spune că e vorba de 400 milioane lei. Nu e atât, ci în jur de 300 milioane. Probabil au rotunjit suma în sus. Asta pentru că mai jos, la același capitol, se mentionează un grad de realizare de 50,2%, cu un minus de 300 milioane lei încasați.

*Probabil a fost o mică scăpare de rotunjire a sumei în sus.

De ce spune MFP că au scăzut sumele de la bănci:

• prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate (adică au amâna plata impozitului pe profit n.r.)

• scăderea volumului creditelor acordate populației și întreprinderilor

• reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, începând cu data de 23 martie de la 2,5% la 2,0% pe an, respectiv la 1,75% pe an începând cu data de 2 iunie 2020;

• suspendării de la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditor la cererea debitorului cu până la 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020.

*Ministerul Finanțelor ar trebui să explice cum a fost afectată profitabilitatea băncilor de scăderea dobânzii de politică monetară

Din păcate lipsește și informația despre cât au încasat din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor unde au fost, de asemenea, bonificații.

Mai multe detalii despre venituri cu privire și la alte categorii, gen: TVA, accize etc. găsiți în raportul pe trimestrul II al Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile, mai mici decât cele anticipate

Cheltuielile au fost în sumă de 101,1miliarde lei, au reprezentat 9,3% ca pondere în PIB și s-au efectuat în proporție de 88,4% comparativ cu programul pentru trimestrul II 2020. Deci sub cât se anticipa.

Atrag atenția cheltuielile cu asistența socială

Acestea au fost în sumă de 36,45 miliarde lei și s-au efectuat în proporție de 94,9% față de programul trimestrial. Deci, din nou, sub cât așteptau cei de la Finanțe.

Evoluția a fost influențată, în principal, de:

• majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei

• a indemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%

• majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.

• Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 3,7 miliarde lei și pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 0,7 miliarde lei.

• De asemenea, se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că dintr-un total de 2,28 miliarde la finele lunii iunie, plățile efectuate în trimestrul al II-lea al anului 2020 au totalizat 1,55 miliarde lei.

Cheltuielile de investiții, fără programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 76,3% comparativ cu programul trimestrial. Deci sub plan, dar au fost cu 31,1% mai mari comparativ cu trimestrul al II-lea al anului 2019.

Mai multe detalii despre venituri și cheltuieli găsiți în raportul pe trimestrul II al Ministerului Finanțelor.

Săptămâna trecută, pe 19 august, a fost publicată cea de-a doua rectificare bugetară din acest an. Noul deficit bugetar prognozat pentru finalul anului este de 8,6% din PIB, împreună cu mărirea punctului de pensie cu 14% și cu amânarea creșterilor salariale pentru profesori. Anul trecut România a avut un deficit bugetar de 4,58% din PIB, conform ultimului raport al Ministerului Finanțelor.