Firma implicata in scandalul exploatarii aurifere de la Certej a obtinut trei licente de explorare a minereurilor polimetalice

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat trei licente de explorare a resurselor de minereuri polimetalice firmei Goldfields Deva SRL, potrvit unui ordin ANRM publicat marti in Monitorul Oficial. Astfel, Goldfields Deva a primit dreptul de a efectua lucrari de explorare in perimetrul Deva-Muncel (Zona Deva), perimetrul Deva-Muncel (zona Muncel) si perimetrul Brad, toate aflandu-se in judetul Hunedoara. Goldfields Deva este detinuta de compania Eldorado Gold, cea care a fost implicata, anul trecut, in scandalul exploatarii aurifere de la Certej.

Grupul canadian Eldorado Gold Corp a achiziţionat in 2011 European Goldfields, companie care este acţionar majoritar la Deva Gold, cea care primise dreptul de exploatare prin cianurare a minereurilor de aur si argint din zona Certej.

Scandalul a pornit de la faptul ca Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara (ARPMT) a dat un acord de mediu pentru exploatarea prin cianurare a minereurilor de aur si argint din zona Certej, judetul Hunedoara. Potrivit fundatiei Alburnus Maior, proiectul era foarte asemanator cu cel de la Rosia Montana si propunea deschiderea unui exploatari miniere pe o suprafata de 456.2 ha, defrisarea a 187 de ha de padure, macinarea a doi munti pentru extragerea minerului si se suprapune peste un sit Natura 2000.

Proiectul minier propus la Certej, judetul Hunedoara, era dezvoltat de compania Deva Gold – o asociere intre compania canadiana Eldorado Gold Corporation si Minvest Deva. Potrivit Alburnus Maior, Eldorado Gold Corporation era o companie miniera canadiana, listata la bursa din Vancouver si care opereaza si in Grecia, Turcia, China si Brazilia. Compania miniera a preluat in decembrie 2011 European Goldfields, care detinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din actiuni fiind detinute de compania de stat Minvest Deva.

Agentia pentru Protectia Mediului a depus la Tribunalul Bucuresti cererea prin care a solicitat anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.