Firmele au convins ANAF să amâne aplicarea sancțiunilor e-Transport până anul viitor
În urma consultărilor cu mediul de afaceri, Ministerul Finanțelor și ANAF informează că netransmiterea coordonatelor GPS în sistemul e-Transport se vor sancționa începând cu 1 ianuarie 2025.
„Decizia vine ca urmare a solicitărilor primite din partea operatorilor economici, pentru ca aceștia să dispună de timpul necesar pentru a implementa și testa complet sistemele interne în conformitate cu cerințele RO e-Transport. Dorim ca această tranziție să fie cât mai lină și eficientă pentru toți operatorii economici implicați, pentru ca aceștia să se poată conforma cerințelor legale fără să suporte eventuale sancțiuni”, arată Finanțele într-un comunicat.
Reamintim că pentru monitorizarea transporturilor de bunuri, Sistemul RO e-Transport preia date din sistemele de poziționare GPS, în situația în care autovehiculele de transport marfă sunt dotate cu astfel de sisteme. Pentru aceste situații, pe site-ul MF, pe pagina RO e-Transport au fost încărcate specificațiile tehnice necesare.
În caz contrar, autovehiculele trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de tip telefon mobil care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care este să fie instalată aplicația e-Transport, disponibilă pe Apple Store și Google Play de la 15 iulie 2024.
e-Transport a început implementarea de anul trecut pentru bunurile cu risc fiscal ridicat în interiorul României. „Acolo nu a fost foarte mare problemă pentru că fiind transporturi care se deplasau doar în România (furnizor – cumpărător), mai toți cunoșteau legea și puteau să-și comunice în mod util, rapid, informațiile astfel încât să evite astfel de probleme”, a declarat avocata Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA.
De la 1 iulie 2024 când au început sancțiunile pe transportul internațional este dezastru, spune ea.
„Se pierd camioane întregi de marfă, de la piese auto, la produse de curățat, componente diverse, calculatoare. Sunt camioane cu valoare de la 1 milion lei spre multe milioane de lei prin confiscări”, a spus ea în cadrul unei dezbateri organizată de CLCC.
*Prin pierdere și confiscare se înțelege contravaloarea mărfii
„Oricât de diligent ar fi cel care cumpără aici în România, el nu are capacitatea de a controla, de a transmite pe tot lanțul. De exemplu, furnizorul e în Grecia. Și acel grec cumpără marfă de nu știu unde. Furnizorul grec trebuie să comunice casei de expediție, care trebuie să comunice transportatorului desemnat să nu cumva să intre pe teritoriul României fără o ciudățenie numită cod UIT”, a explicat Luisiana Dobrinescu.
Codul UIT este o ciudățenie pentru că în legislația europeană nu există, spune ea.
„Asta e marea problemă a e-Transport. Dacă ar fi o măsură prin care traderii ar fi obișnuiți la nivel european, ar ști că în Bulgaria trebuie să circuli cu asta, în Ungaria cu asta etc. Ei intră în România și, efectiv, toate transporturile care nu au cod UIT pentru că nu s-a putut comunica informația mai departe, sunt confiscate”, a mai arătat avocata.
„Confiscarea se face foarte ușor. Nu marfa se confiscă, ci contravaloarea mărfii. Există personal al Antifraudei care verifică din birou data, ora și minutul de intrare în țară a vehiculului cu data, ora și minutul declarării codului UIT. Dacă este și o diferență de 10 secunde, o oră sau două, se emite procesul verbal de sancționare”, a mai spus Dobrinescu.
Ce problemă de interpretare are noua modificare de la e-Transport
Avocata a precizat că a fost introdusă o modificare recentă din care nimeni nu înțelege nimic.
„Sancțiunea complementară a confiscării nu se aplică constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului. Deci transportul trebuie să se termine. Deci ăla care este prins la vamă sau celui căruia i s-a încheiat proces verbal de constatare din birou pentru că au fost comparate două ore și două date nu sub dispoziția asta. Deci, sunt ghinioniști”, explică ea.
Să presupunem că am găsit pe cineva care ar putea intra.
„Când bunurile au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile. Dacă tu emiți procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor din birou sau din biroul vamal sau pe traseu când îl prinzi fără cod UIT, care este posibilitatea de a verifica dacă cumva acele bunuri sunt înregistrate în documentele contabile? În primul rând nu are cum să fie înregistrat ceva ce nu a ajuns la destinație. În al doilea rând, acest text obligă organul de verificare, să verifice dacă cumva bunurile sunt înregistrate ulterior în contabilitate”, arată Dobrinescu.
În opinia ei, cei care plătesc sume enorme sunt cei corecți și de găsit.
„Pentru un camion de 1 milion de lei, hai să zicem că ai avea un adaos comercial de 50%. Practic, adaosul tău comercial nu acoperă amenda. Cât de mult va crește prețul produselor? Cât de mulți vor vrea să mai facă acest lucru?”, se întreabă ea.
Dobrinescu a mai spus că dacă ne uităm pe portalul instanțelor pe portalurile legislative la litigiile care sunt încărcate, excepțiile de neconstituționalitate ridicate de antreprenori, cei care au fost sancționați de e-Transport, vedem că sunt marile companii ale României, marii distribuitori din România.
„Acolo în niciun caz nu este cineva care să prezinte risc fiscal, un risc din acest punct de vedere”, conchide experta.
INTERVIURILE HotNews.ro