FMI: Economia mondiala risca sa fie destabilizata de valul de protectionism / O amenintare exceptionala pentru cresterea mondiala

Accesul protectionist in Statele Unite si in Europa ingrijoreaza marile institutii financiare globale, obligate sa recurga la o echilibristica delicata: continuarea apararii liberului schimb, admitand in acelasi timp defectele mondializarii, scrie AFP.

Cu mai putin de o luna inainte de alegerile prezidentiale din SUA, adunarea anuala a Fondului Monetar International (FMI) si a Bancii Mondiale (BM) se deschide in aceasta saptamana la Washington cu un avertisment ferm: renuntarea la comertul liber nu va face decat sa agraveze problemele unei economii mondiale deja in berna.

„Presiunile in crestere spre masuri de repliere constituie o amenintare exceptionala pentru cresterea mondiala”, spune FMI, trecand in planul doi ingrijorarile legate de soliditatea Deutsche Bank sau de cresterea masiva a datoriei private in China.

Presedintele Bancii Mondiale, Jim Yong Kim, a cerut alungarea „norilor sumbri ai izolationismului si protectionismului”, asigurand ca deschiderea granitelor economice a permis scoaterea din saracie a unui miliard de oameni, intr-un sfert de secol.

Acest mesaj, sustinut de multa vreme de institutiile economice internationale si de marile puteri occidentale, isi face insa din ce in ce mai greu loc in randul opiniei publice.

In Statele Unite, un mare sustinator al liberalizarii schimburilor, candidatul republican la Casa Alba Donald Trump seduce multimile promitand un razboi comercial cu China si impunerea de represalii vamale impotriva Mexicului.

De cealalta parte a Atlanticului, votul britanic in favoarea Brexitului ameninta sa inspire si alte tari si sa reduca integrarea economica in Europa. Tratatul de liber schimb cu Statele Unite, faimosul TTIP, intampina o puternica rezistenta pe Batranul Continent.

In ansamblu, mondializarea economica este acuzata deschis ca alimenteaza stagnarea salariilor, ca precipita dezindustrializarea si ca priveaza de locuri de munca muncitorii cei mai putin calificati.

„Recalibrare”

Dezbaterea legata de problemele globalizarii, pe fondul incetinirii comertului mondial, a depasit acum cercul strans al ONG-urilor.

„Suntem hotarati sa construim o economie mondiala deschisa, sa respingem protectionismul si sa promovam comertul mondial”, a afirmat ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schauble, intr-o declaratie scrisa publicata miercuri pe site-ul FMI.

Pentru moment, doar cateva tari, precum Polonia, au depasit granita si au adoptat masuri protectioniste.

Dar ideea unui recalibraj – cel putin retoric – se impune din ce in ce mai mult in randul marilor creditori mondiali, care se tem ca vor sustine miscarile populiste daca raman total surzi la miscarea in crestere de contestare a mondializarii.

FMI si sefa sa, Christine Lagarde, au fost cei mai activit in aceasta „recalibrare” a teoriei, admitand ca de cresterea mondiala au „profitat prea putine persoane” si ca „perdantii mondializarii” trebuie sustinuti prin ajutoare tintite.

Intr-un editorial publicat miercuri de Wall Street Journal si semnat de sefii FMI, BM si ai Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Lagarde a cerut din nou sa se procedeze astfel incat comertul mondial „sa functioneze pentru toti”.

„In ciuda beneficiilor incredibile ale comertului, numeroase persoane au impresia ca au fsot abandonate”, scriu cei trei directori, pledand pentru o liberalizare a schimburilor cu o fata mai umana.

„Transformarea comertului in motor de crestere pentru toti (…) cere renasterea integrarii prin comert, si nu reducerea acesteia”, sustint ei.

Nu este sigur insa ca acest lucru este suficient pentru a reduce tentatia protectionista care se hraneste din problemele economice dar si din respingerea elitelor economice, printre care FMI si Banca Mondiala.

Cresterea protectionismului este semnul unei „mari neincrederi fata de elitele financiare”, crede Nogueira Batista, vicepresedintele bancii de dezvoltare creata de marile tari emergente din Brics (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud).

„Problemele provenite din sistemul bancar, multiplele cazuri de frauda si de deturnare de fonduri, esecul organizatiilor de la Washington (FMI si BM) de a raspunde provocarilor … toate acestea au creat resentimente si hranesc ideea ca sistemul nu reprezinta populatia”, crede el.