Fondul de rezervă al Guvernului nu a mai fost de urgență în ultimii 2 ani. Consiliul Fiscal: Urmărirea sumelor cheltuite e dificilă, iar Parlamentul ar fi trebuit să controleze

Fondul de rezervă și de intervenție la dispoziția Guvernului a devenit, în ultimii doi ani, un vehicul prin care cheltuielile sunt mai greu de urmărit. Banii ar fi trebuit acordați pentru situații neprevăzute, de urgență. Din 2018 se comportă ca un buget normal pentru cheltuieli previzibile, iar sume mari sunt acordate, mai nou, la final de an făcând mereu derogare de la legislația în vigoare. Acestea sunt doar câteva dintre ideile care reies dintr-un raport al Consiliului Fiscal.

Foarte pe scurt:

• Fondul de rezervă este folosit pentru alocări previzibile, deși ar fi trebuit pentru urgențe

• Situația datează din 2018, lucru observat atât de Consiliul Fiscal, cât și de Curtea de Conturi

• Alegerile pentru Parlamentul European au luat prin surprindere bugetul? Pare că au sosit fără să se știe de ele

• Pentru a realiza aceste lucruri, Guvernele au făcut derogare de la o lege, astfel încât să folosească bugetul respectiv

• Se remarcă menținerea tendinței din anii anteriori de a angaja majoritatea cheltuielilor din fondul de rezervă spre final de an

• Consiliul Fiscal a atenționat asupra lipsei de transparență a alocărilor din acest fond și inexistenței unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor

Fondul de rezervă, prin lege (500/2002), trebuie să fie dedicat situațiilor neprevăzute sau urgente. Pare că s-a uitat de acest lucru. A devenit… un buget prin care se acordă bani și pentru situații normale.

Pentru ce „urgențe” s-au cheltuit banii în 2019

Pe lângă OUG-ul rectificării bugetare din august 2019, care a dat bani, din acest fond, către Fondul de Mediu și Administrația Fondul de Mediu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, etc., au mai apărut și unele Hotărâri de Guvern prin care se făcea derogare de la prevederile legii prin care trebuiau folosiți banii doar pentru urgențe. Adică, să nu mai țină cont de prevederile legii, adică de urgență.

Ce conțineau acele Hotărâri de Guvern:

– finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, etapele I și II;

– restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante;

– diverse cheltuieli de investiții;

– plata cheltuielilor curente și de capital pentru unele unități administrativ-teritoriale;

– asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică;

– finanțarea cheltuielilor pentru susținerea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap;

– alegerile pentru Parlamentul European etc.

Sunt aceste cheltuieli neprevăzute?

Au fost luați prin surprindere cu PNDL? Nu știau că trebuie să aloce bani în buget?

Alegerile pentru Parlamentul European au sosit pe neașteptate?

Ei bine, chiar Consiliul fiscal spune că „aceste cheltuieli nu pot fi considerate neprevăzute şi ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat”.

Problema datează din 2018. Curtea de Conturi constata, într-un raport, printre altele, că:

• suma utilizată din fondul de rezervă a fost cea mai mare din ultimii zece ani;

• prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară (FRB) au fost majorate de 9,22 ori pe parcursul exercițiului bugetar

• utilizarea derogărilor (adică ceea ce a spus mai sus) și altele.

Este clar o problemă ce trebuie analizată, mai ales că două instituții au observat probleme.

Ne-am gândi că poate primăriile au avut nevoie de bani de acolo pentru situații de urgență, nu? Că doar și pe ele le finanțează acest Fond. Ei bine, alocările banilor din acest Fond au vizat în mare parte cheltuieli previzibile: asigurarea serviciului public de termoficare, anumite evenimente locale sau internaționale ale căror apariții erau certe).

De precizat totuși că suma acordată pentru primării, în 2019, de exemplu, era până într-un miliard lei, în timp ce în jur de 4,2 miliarde erau pentru administrația centrală.

Principalii beneficiari la nivelul administrației centrale au fost:

• Fondul pentru mediu și Administrația Fondului pentru Mediu cu 33,6% din totalul alocărilor din fondul de rezervă bugetară la nivel central și local

• Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice cu 25,1% din total

• Ministerul Finanțelor Publice cu 17,9% din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă.

Situația datează din 2018, iar în 2019 s-a dus la extrem

În anul 2019, spune Consiliul Fiscal, din perspectiva numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din fondul de rezervă se poate constata o majorare semnificativă a acestora de la 36 hotărâri în anul 2018 la 49 de hotărâri, acest nivel fiind inferior celui înregistrat în perioada 2007-2009 și similar celui din perioada 2010-2015.

De asemenea, se remarcă menținerea tendinței din anii anteriori de a angaja majoritatea cheltuielilor din fondul de rezervă spre final de an, 10 dintre cele 45 de hotărâri fiind aprobate în luna decembrie, respectiv în cuantum de 1,641 miliarde lei, și au reprezentat 31,7% din alocările întregului an.

Consiliul Fiscal precizează: Această practică face dificilă urmărirea sumelor cheltuite din fondul de rezervă bugetară și constituie un argument în plus cu privire la caracterul discreționar al constituirii și utilizării acestui fond.

Pe baza analizelor privind modul de utilizare a sumelor din fondul de rezervă elaborate în anii anteriori, Consiliul Fiscal a atenționat asupra lipsei de transparență a alocărilor din acest fond, inexistenței unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din fondul de rezervă bugetară, lipsei unui control din partea Parlamentului sau a altei instituții cu privire la modalitatea de cheltuire a banilor și a formulat recomandări ferme de modificare a legislației care stabilește modul de utilizare a fondului de rezervă. Consiliul Fiscal constată pentru anul 2019 accentuarea regresului inițiat în anul 2018 din perspectiva magnitudinii alocărilor și a modului de utilizare a sumelor din fondul de rezervă.