Forta reziduala a vechilor structuri 

Desi multi vor spune, si inca cu indreptatire daca ne luam dupa cercetarile sociologice, ca omul de pe strada e mult mai preocupat de inflatie, de evolutia cursului leu-euro sau de pretul benzinei, motorinei si gazelor naturale decizia Curtii Constitutionale prin care se desfiinteaza de facto CNSAS e un moment important pemtru intreaga societate romaneasca. Nu doar din punct de vedere practic, o institutie intreaga cu 250 de angajati si cu o multime de decizii luate in cei 8 ani de activitate risca sa se evaporeze peste nopate, ci mai ales in plan simbolic. O confirma chiar faptul ca in ciuda multor divergente acute aparute in ultima vreme intre ele mai toate organizatiile non-guvernamentale importante s-au strins vineri la prinz la sediul GDS de pe Calea Victoriei pentru a pune la punct o reactie comuna, asa cum s-a mai intimplat in trecut doar in momente de criza majore.

Si asta nu neaparat pentru a apara CNSAS. Institutiei in sine i se pot reprosa destule lucruri. Daca pina la sfirsitul lui 2004 datorita limitarii severe a accesului la dosare, prin grija lui Ion Iliescu si a guvernului PSD de atunci, CNSAS se afla intr-un fel de somaj tehnic din 2005 incoace, cind in sfirsit o buna parte din arhivele fostei securitati au ajuns in posesia sa, au aparut probleme serioase de credibilitate atit datorita scurgerii destul de selective de informatii compromitatoare cu destinatari din mediul politic si din mass media cit si a manierei in care s-a jonglat cu incadrarea in termenii „colaborarii cu securitatea ca politie politica”.

Un vot in buna masura politic l-a scapat astfel de acest verdict pe Vadim Tudor, unul dintre cei mai entuziasti, si inca pe fata, prieteni a fostelor structuri represive dar a curmat cariera politica a Monei Musca doar pe baza uni angajament formal si a doua note informative cu referiri eminamente pozitive despre doua colege de catedra. Multi au acuzat atunci aranjamente politice de culise instrumentate de catre oameni din PNL care au dorit sa elimine un foarte influent vector de opinie al grupului Stolojan care tocmai se desprinsese din partid. Altii au pus in discutie chiar filosofia dominanta care statea la baza desconspirarii care din punct de vedere formal ii incrimina aspru pe informatori fiind in acelasi timp mult mai culanta in cazul fostilor ofiteri ca sa nu mai vorbim de fostii lideri comunisti, ca Ion Iliescu, carora securitatea le era practic subordonata.

Si atunci, daca i se pot face atitea reprosuri indreptatite CNSAS-ului de ce aceasta adevarata explozie de indignare si furie mai ales din partea societatii civile? Motivul este acela ca decizia Curtii Constitutionale nu vine defel ca partea a unui efort de a repara lucrurile, de a face intregul proces al desconspirarii securitatii unul mai onest si mai transparent. Dimpotriva, exista toate semnele ca asistam in acest moment la o incercare de delegitimizare si de blocare a demersului. Pentru ca cine crede ca la decizia de joia trecuta s-a ajuns intimplator ca urmare a manevrelor juridice intreprinse de Sergou Andon pentru a-si salva clientul, Dan Voiculescu, de verdictul de politie politica da dovada de o mare naivitate confundind cauza cu efectul.

Majoritatea liderilor PSD, cu precadere cei din tabara apropiatilor lui Ion Iliescu, au fost dintotdeauna deranjati de insasi ideea de a judeca trecutul comunist altfel decit in termeni generali sau punind totul in circa sotilor Ceausescu. Nu intimplator {erban Nicolae a introdus un proiect e lege a carei menire principala este aceea de a goli de orice finalitate concreta procesul de desconspirarea a fostei securitati. Dupa cum viteza cu care s-a facut publica expunerea de motive pentru decizia Curtii Constitutionale, e vorba de mai putin de 24 de ore, cind in alte cazuri era nevoie de zile bune, daca nu chiar de saptamini, sau promptitudinea cu care Lidia Barbulescu, presedintele CSM, s-a grabit sa exprime public opinia ca decizia cu pricina anuleaza toate verdictele de pina acum ale CNSAS nu fac decit sa confirme ideea ca aceasta „lovitura” a fost atent pregatita in culise.

Cine sint beneficiarii? In egala masura o multime de politicieni si demnitari care nu vor sa mai aiba in acest an electoral suprize din acest punct de vedere dar si cei care incearca sa profite de pe urma starii de confuzie create in ultimele zile pentru a prelua controlul asupra arhivelor fostei securitati. Arhivele ar putea oferi in opinia acestora din urma instrumente de lupta redutabile in economia bataliilor electortale din acest an. Din acest punct de vedere principalii suspecti se afla la Palatul Victoria unde s-a anuntat deja ca se pregateste o Ordonanta de urgenta care ar urma sa transforme CNSAS intr-o anexa a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea. O solutie extrem de controversata din start daca tinem cont de faptul ca in trecut acest grup liberal de la guvern a fost suspectat de a fi orchestrat compromiterea unor politicieni si jurnalisti deranjanti, in frunte cu Mona Musca si Carol Sebastian.

Decizia Curtii Constitutionale care elimina CNSAS ca institutie a fost bineninteles apaludata pe fata de o parte a spectrului politic. Previzibil din zona PRM si a Partidului Conservator. Insa nu de aici vine pericolul principal. Ci mai degraba din zona gris a celor care vin in spatiul public cu argumente de ordin strict juridic, in general nu tocmai usor de atacat. Desi unii experti ne asigura ca decizia Curtii Constitutionale e subreda si din acest punct de vedere. Problema e ca astfel intram intr-o capcana. Ideea in sine a privirii critice a trecutului totalitar, a desconspirarii fostei politii politice ca menisme dar si ca oameni, are legatura cu cotirura istorica din 1989 prin care am capatat ca tara atributele unui stat de drept si a unei democratii. E un proces exceptional cu o mare incarcatura morala si nu poate fi descris doar strict tehnic in termeni juridici. Urmind aceasta logica cei care au iesit in strada in decembrie 1989, au spart geamurile si au scris pe pereti lozinci ar fi trebuit pedepsiti ulterior pentru vandalism. E vorba in primul rind de decizii politice si morale nu de unele care tin de tehnica juridica.

Iata de ce maniera in care se va transa in final criza procesului de desconspirare a fostei securitati declansata de decizia Curtii Constitutionale va oferi un indiciu important asupra atit asurpa fortei reziduale a vechilor structuri, reprezentate de oameni ca Dan Voiculescu sau Ion Iliescu, de influenta deciziile majore din stat la aproape doua decenii de la caderea regimului comunist dar si a capacitatii societatii romanesti de a genera anticorpii potriviti.