Forțele americane se retrag miercuri din ultimele baze rămase în Irak, stârnind temeri că vor lăsa în urmă un vid de securitate, vor încuraja și mai mult milițiile șiite susținute de Iran și vor oferi grupării „Statul Islamic”, aflată în plină recuperare, o oportunitate de a se regrupa.
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Retragerea, sărbătorită ca o victorie de Teheran și aliații săi, a fost convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și pusă în aplicare de administrația lui Donald Trump, chiar în timp ce aceasta duce un război împotriva Iranului, transmite Reuters.
Aceasta are loc la 23 de ani după ce forțele conduse de SUA l-au răsturnat pe Saddam Hussein, după care în țară au apărut tulburări și haos, care au culminat cu ascensiunea Statului Islamic.
„Un vid de securitate poate fi extrem de periculos”
Deși retragerea forțelor americane este în general bine primită de irakieni, unii se tem că forțele de securitate instruite și finanțate de Statele Unite încă nu pot proteja țara, unde 4.500 de soldați americani și-au pierdut viața în peste 20 de ani de război.
„Lecția ultimelor două decenii este că un vid de securitate poate fi extrem de periculos”, a declarat Jassim al-Bahadli, un analist irakian care consiliază forțele de securitate.
După ce forțele americane au invadat Irakul în 2003, acestea au ocupat țara, au instalat un guvern condus de șiiți și au combătut o insurgență care a durat ani de zile — mai întâi din partea loialiștilor lui Saddam, apoi din partea Al-Qaeda, pe fondul unui război civil sectar care a devastat Irakul — înainte de a se retrage la sfârșitul anului 2011.
Au revenit mai puțin de trei ani mai târziu pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea militantă sunnită „Statul Islamic”, care a terorizat milioane de oameni, într-un război de amploare desfășurat între 2014 și 2017.
Au murit aproximativ de două ori mai mulți americani în „Operațiunea Libertatea Irakului” decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere bruscă a SUA în 2021.
În conflictul din acest an cu Iranul, 7 dintre cei 18 militari americani înregistrați ca uciși erau în Irak, ultimul fiind un sergent care a murit în timpul detonării controlate a unei drone la o bază din apropierea orașului Erbil, în luna iulie.
Iranul și aliații săi sunt câștigătorii retragerii americane
Iranul, care afirmă că scopul său final este de a forța forțele americane să părăsească întregul Orient Mijlociu, prezintă retragerea SUA din Irak ca un triumf al „axei rezistenței” sale, formată din grupuri armate aliate din întreaga regiune.
„Ceea ce este și mai îngrijorător nu este neapărat intervenția directă a Iranului, ci posibilitatea ca reprezentanții Iranului să se simtă din ce în ce mai puternici în absența unei prezențe militare occidentale. Aceste grupuri ar putea încerca să-și extindă rolul în modelarea politicilor de stat și în consolidarea prezenței lor în cadrul instituțiilor-cheie”, a declarat analistul politic Ahmed Younis, cu sediul la Bagdad.
Unii oficiali irakieni din domeniul securității, atât din cadrul guvernului federal, cât și din regiunea kurdă semi-autonomă din nord, afirmă că retragerea SUA riscă, de asemenea, să dea un nou avânt luptătorilor Statului Islamic, care, în ciuda înfrângerii califatului lor autoproclamat în urmă cu aproape un deceniu, păstrează o rețea de celule adormite.
„Cea mai importantă întrebare acum”
La apogeul puterii lor, jihadiștii ocupau o treime din teritoriul Irakului și au masacrat mii de oameni, inclusiv sute pe care i-au filmat în timp ce îi împușcau în interiorul unei foste baze militare americane.
„Cea mai importantă întrebare acum este dacă instituțiile de securitate irakiene au pregătit un Plan B viabil pentru faza post-coaliție”, a declarat generalul în rezervă al armatei irakiene Mohammed al-Jubouri, care a condus o brigadă în războiul împotriva Statului Islamic.
„Unul dintre cele mai pesimiste scenarii ar fi ca Statul Islamic să obțină drone înarmate sau drone cu explozivi improvizați într-un moment în care Irakul încă nu dispune de capacități suficiente de apărare aeriană pentru a contracara eficient astfel de amenințări”, a adăugat el.
