Fostul deputat Cristian Rizea, eliberat condiționat, după ce o primă instanță s-a opus, pentru că „nu a depus eforturi constante în vederea reintegrării sociale”

Tribunalul Ilfov a decis miercuri liberarea condiționată a fostului deputat PSD, Cristian Rizea, condamnat în 2019 într-un dosar de trafic de influență în care ar fi cerut o mită de 300.000 de euro. Decizia este definitivă. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 4 a respins cererea privind liberarea condiționată, motivând că Rizea nu a dat dovezi temeinice de îndreptate în spatele gratiilor. Fostul deputat a contestat decizia, iar tribunalul i-a dat câștig de cauză. 

• Fostul deputat se afla în închisoare din aprilie 2023, când a fost extrădat de autoritățile din Republica Moldova, acolo unde a fugit înainte de pronunțarea sentinței definitive

• Cristian Rizea a fost implicat în acțiunea de kompromat împotriva jurnalistei Emilia Șercan, dosar clasat într-o primă fază, dar redeschis de Înalta Curte anul trecut.

Cristian Rizea a fost condamnat în 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție la 4 ani și 8 luni închisoare pentru luare de mită, spălare de bani și influențarea declarațiilor.

În 2023, Instanța Supremă i-a admis o contestație în anulare și a redus cu un an pedeapsa lui Rizea, pe motiv că în cazul infracțiunii de spălare de bani a intervenit prescripția. Astfel, fostul deputat a rămas cu o condamnare de 3 ani și 8 luni (1.340 de zile).

Potrivit procesului verbal întocmit de Comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Jilava, trimis instanței, Rizea a început executarea pedepsei la data de 27 aprilie 2023, durata executării pedepsei urma să se împlinească pe 26 iunie 2026.

Comisia închisorii a dat aviz favorabil liberării condiționate, arând că „deținutul a executat fracția din pedeapsă necesară”, reținându-se că a executat şi câştigat 899 zile de închisoare.

Judecătoria Sectorului 4, acolo unde a fost înaintată cererea privind eliberarea lui Cristian Rizea nu a considerat suficientă executarea fracției obligatorie, instanța subliniind că această îndeplinirea acestei condiții reprezintă doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiţionate.

Sancționat pentru nerespectarea regulamentului închisorii

„Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiţionate, în condiţiile în care petentul nu s-a evidenţiat în vreun fel la locul de deţinere, acolo unde ar fi trebuit ca funcţiile pedepsei să fie îndeplinite faţă de acesta, iar el ar trebui să fie redat societăţii cu convingerea că se va reintegra şi nu va mai încălca ordinea de drept”, motiva Judecătoria Sectorului 4 hotărârea prin care a dispus pe 3 aprilie, anul curent, respingerea cererii de eliberare condiționată în cazul Cristian Rizea.

Judecătorul arăta că Rizea nu a avut un comportament exemplar în timpul detenție, din contră fusese sancționat de două ori pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară, potrivit hotărârii consultate de HotNews.ro. 

Pe 30 aprilie, Judecătoria Sectorului 4 a respins cererea privind liberarea lui Rizea, subliniind că acesta „a avut un comportament neconform normelor de deținere” și „nu a depus eforturi constante în vederea reintegrării sociale”. 

Judecătorul a stabilit termen pentru reiterarea unei noi cereri de liberare pentru 6 ianuarie 2026. Rizea a contestat decizia, dosarul fiind trimis Tribunalului Ilfov.

Judecătorii tribunalului au admis contestația, iar miercuri, 2 iulie, au decis liberarea condiționată și punerea în libertate de îndată a lui Cristian Rizea.  

Mită de 300.000 de euro pentru traficarea influenței

Fost deputat PSD, timp de două mandate (2008-2016), Cristian Rizea a fost trimis în judecată de DNA fiind acuzat că în perioada septembrie – decembrie 2009 „a pretins în mod direct, pentru sine, de la inculpatul Colţea Lucian, om de afaceri cu cetăţenie americană, suma de 300.000 euro disimulată sub forma a două contracte de împrumut fictive, în schimbul promisiunii, îndeplinite ulterior, că va interveni la nivelul a două autorităţi, Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) şi primăria comunei Chiajna”.

În schimbul celor 300.000 de euro, Rizea ar fi intervenit la cele două instituţii „astfel încât o persoană din familia lui Colţea Lucian să beneficieze de urgentarea procedurilor de retrocedare a unui teren situat într-o zonă rezidenţială din municipiul Bucureşti, respectiv ca omul de afaceri să obţină dreptul de proprietate asupra unui alt teren aflat în litigiu cu primăria comunei Chiajna”, arăta DNA.

Potrivit procurorilor, Cristian Rizea a încheiat patru contracte de împrumut false pentru a disimula provenienţa sumei. 

În timpul anchetei DNA, fostul deputat a abordat doi dintre martori din dosar şi le-a spus să nu relateze adevărul organelor de urmărire penală, promiţându-le celor doi că, în perspectiva că va deveni primar al Sectorului 5, le va oferi gratis un spaţiu comercial în zona Cotroceni, pentru deschiderea unei noi clinici.

A fugit în Moldova

Înainte de pronunțarea sentinței definitive, Cristian Rizea a fugit din țară. S-a stabilit în Republica Moldova și a solicitat azil politic.

În 2020, fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia, iar cererea de azil politic i-a fost respinsă. A fost extrădat în România trei ani mai târziu, pe 27 aprilie 2023, după ce Rizea a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova pentru o perioadă de 15 ani. 

Implicat în acțiunea de kompromat împotriva Emiliei Șercan

Jurnalista Emilia Şercan a acuzat autorităţile statului că au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar apoi au încercat să muşamalizeze această acţiune.

Într-un text publicat în PressOne, Emilia Șercan afirma că a fost vizată de trei acţiuni de ameninţare, defăimare şi intimidare. Ea spunea că a primit amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private făcute în urmă cu 20 de ani, despre care jurnalista spune că i-ar fi fost furate dintr-un dispozitiv electronic.

Jurnalista afirma că a trimis poliției o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv fotografiile, iar la scurt timp mesajul trimis poliției a apărut pe un site din Republica Moldova, deținut de Rizea. Dosarul privind acțiunea de kompromat a fost clasat de Parchetul General, însă Curtea Supremă a admis anul trecut plângerea Emilia Șercan și a trimis dosarul la procuror pentru completarea urmăririi penale

„În plângerea mea am arătat cum, după ce i-am reclamat ministrului de Interne că o probă pe care am dat-o poliției a fost scursă dintr-un dosar penal și publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, două ore mai târziu a fost publicat un text clonă cu cel de pe site-ul lui Rizea pe un alt site, intitulat patrianoastra[.]com. Acest articol a fost antedatat pentru a crea impresia că a fost publicat cu circa cinci ore înainte ca eu să fi dat proba poliției. Prin închiderea dosarului anul trecut, în februarie, Parchetul General a încercat mușamalizarea efectivă a dosarului, decizia, așa cum am mai spus, fiind una mai degrabă politică”, a explicat Emilia Șercan, după admiterea plângerii de către Instanța Supremă.