Fostul președinte francez Francois Hollande consideră că situația din țara sa reprezintă un element de „insecuritate” pentru Europa

„Fragilitatea Franţei este un element de insecuritate suplimentar pentru Europa”, este de părere fostul preşedinte al Republicii, Francois Hollande, care trage un semnal de alarmă în special asupra consecinţelor unui eşec bugetar pentru finanţarea apărării, scrie agenția France Presse.

Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde referitor la războiul în Ucraina şi planul preşedintelui american Donald Trump pentru a pune capăt conflictului, fost preşedinte francez (2012-2017) a fost întrebat şi despre situaţia politică din Franţa, relatează Agerpres.

„În acest context, fragilitatea Franţei e un element de insecuritate suplimentar pentru Europa”, a spus el, apreciind că dacă ea „vrea să participe la reînarmare, trebuie să aibă un buget al apărării votat în cadrul legii finanţelor”, adică în bugetul statului pentru 2026.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, deputaţii francezi au respins în cvasiunanimitate într-o primă lectură acest buget în cursul unui vot fără precedent de decenii şi care nu este de bun augur pentru adoptarea sa înainte de sfârşitul anului.

Or, dacă adoptarea unui nou buget eşuează în parlament şi dacă guvernul recurge la o „lege specială” pentru a asigura continuitatea statului, „vor fi luate în calcul cheltuielile din anul precedent, iar cele 6 miliarde de euro prevăzute pentru îmbunătăţirea capacităţii noastre de apărare nu vor fi acolo”, a avertizat fostul preşedinte socialist.

„De aceea Trump şi Putin presează extremele drepte în Europa pentru a ne slăbi şi neutraliza”

Redevenit deputat de Correze (sud-vest), Francois Hollande face o legătură între „starea democraţiei noastre”, „forţa noastră de apărare şi credibilitatea securităţii noastre”. „Este motivul pentru care Trump şi Putin presează extremele drepte în Europa pentru a ne slăbi şi a ne neutraliza”, a adăugat el.

Referitor la planul lui Donald Trump, Francois Hollande consideră că el echivalează în varianta actuală cu o „capitulare a Ucrainei”, dar şi cu „ajungerea Europei sub tutela unui condominiu ruso-american”.

Regretând absenţa unui leadership european, el îi invită totodată pe europeni „să corecteze planul dacă este încă amendabil” şi „să spună că ei vor livra arme în continuare, pe cât posibil” Ucrainei.

Salutat de preşedintele rus Vladimir Putin, planul american reia mai multe cereri-cheie ale Moscovei: ca Ucraina să-i cedeze teritorii, să accepte reducerea dimensiunii armatei sale şi să renunţe la ideea de a mai adera la NATO. Acesta prevede şi promisiunea unor garanţii de securitate occidentale Kievului pentru a preveni orice nou atac rusesc.