FOTO "Serparia" Vama Veche. Statiunea de weekend a proprietarilor de Range Rover si Porsche si a vamaiotilor nostalgici

La inceputul secolului XIX, mai multe familii de gagauzi (turci crestinati) au parasit Imperiul Rus din cauza foametei si, pe litoralul dominat de otomani, au intemeiat un sat pe care l-au numit Ilanlac. Multe decenii mai tarziu, „serparia” (asa cum se traduce Ilanlac) avea sa devina celebra statiune Vama Veche, care nu se dezice nici azi de numele parca predestinat primit de la gagauzi.

HotNews.ro in parteneriat cu info-sud-est.ro a realizat o serie de analize din perspectiva administrativa a principalelor statiuni de pe litoralul romanesc. Ce au facut si ce restante au administratiile locale in statiuni? Mare parte din rezolvarea unor probleme tine de gradul de implicare al primariilor, de capacitatea lor de a atrage investitii noi si de a dezvolta proiecte. Hotelurile si plajele care arata prost sunt asa si din cauza ca institutiile locale de control nu-si fac treaba.

Incepand cu anii ’70, studentii clujeni erau adusi, in vacantele de vara, intr-o tabara improvizata in Vama Veche, iar dupa 1989, generatiile fostilor studenti din Cluj au fost cele care au „fondat” statiunea de la granita cu Bulgaria, asa cum a devenit ea renumita: salbatica, nonconformista, simpla si degajata de povara grijilor.

Numai ca „spiritul Vamii” a cuprins rapid generatii tot mai tinere si categorii tot mai diverse de oameni, iar de-a lungul anilor vamaiotii au devenit turisti. Perioada folkistilor si hipiotilor fondatori a fost devansata de perioada pustimii teribiliste de rockeri. Ei au precedat vremurile pe care le traieste astazi batrana serparie: perioada corporatisilor, a clubberilor pentru care Vama Veche este, momentan, o destinatie la moda, a hipiotilor din anii 90 – astazi familistii cu copii din Vama, ori a bucurestenilor in cautarea unei Mamaia rurale si salbatice.

La inceputul anilor 2000 au aparut primele articole de presa in care jurnalisti si figuri marcante din spatiul public incepeau sa atraga atentia asupra modului in care se schimba realitatea din satul izolat.

Astazi, dupa 16 ani de la acel moment, genul de turisti care vin in Vama Veche si serviciile oferite de catre investitorii din statiune sunt complet diferite de cele din urma cu aproape trei decenii.

30 de ani de constructii si dezvoltare haotice

In aproape 30 de ani, Vama Veche s-a dezvoltat agresiv si haotic. Satul cu plaja pustie in care bantuia ceea ce era cunoscut ca fiind „spiritul Vamii” a fost inghitit de o statiune banala care incearca sa redea in mod artificial suflul fostului loc.

„Vama” este conservata doar in nonconformismul tradus prost prin lipsa de igiena a locurilor si a desuetului cersit sau dormit pe trotuare.

Corturile de pe plaja au ajuns in campinguri, vamaiotii care se cazau in pensiunile modeste sau casele localnicilor au ajuns turisti cazati in hoteluri de 3 si 4 stele sau in resortul de lux al cantaretului Ovidiu Komornyk, ori in complexul gigant cu piscina si 150 de camere pus la dispozitie de unul dintre numerosii investitori din Vama Veche.

Astazi, in Vama Veche nimeni nu mai vine sa isi gaseasca pereche, ci sa isi plimbe copiii ori sa faca aerosoli. Noii „vamaioti” nu se mai inghesuie in trenuri mizerabile negociind calatoria cu nasul, ci, in drum spre mare, se opresc la benzinariile de pe autostrada ca sa isi alimenteze bolizii cu benzina premium si nevoia de tutun cu tigari si trabucuri fine.

In capatul ulitei principale, parcarea din buza plajei care, pe vremuri, era ocupata de motocicletele prafuite gazduieste un veritabil show-room: Audi, Range Rover, Land Cruiser, Mercedes, BMW, Infiniti si, regina balului, Porsche. Proprietarii lor se lasa racoriti de cocktailuri scumpe servite in canapelele unor terase de fite ori se bronzeaza in sezlongurile care ocupa toata plaja din partea de sud a statiunii.

In mod paradoxal, de cativa ani, turistii de lux din Vama Veche accepta sa isi petreaca timpul liber in compania unei alte categorii de turisti care incearca sa braveze prin lipsa igienei si printr-un consum exagerat de alcool. Aceiasi turisti de lux accepta sa serveasca masa si sa achite note de plata neverosimil de mari in sau langa spatii care pot fi catalogate oricum, dar numai curate nu. Pentru ca Vama Veche este o statiune la moda.

Investitorii au inteles repede cum incep sa functioneze lucrurile si au inceput sa cumpere terenuri in sat. Oferta mica si cererea mare au inflamat piata imobiliara din zona. Astazi, un metru patrat de teren in centrul satului fara canalizare si statie de epurare ajunge si la 150-200 de euro, atat cat costa si un metru patrat de teren dintr-un cartier bunicel al Constantei.

Insa lipsa de strategie si viziune a fostei administratii publice locale au condamnat definitiv comunitatea locala sa traiasca intr-o localitate dezvoltata haotic si hidos. Managementul defectuos al fostei conduceri a Primariei Limanu (localitatea de care apartin Vama Veche si 2 Mai) i-a adus fostului edil Nicolae Iustin Urdea si un dosar penal intocmit de procurorii DNA.

In anul 2015, acesta a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie pentru abuz in serviciu asimilat infractiunilor de coruptie in forma continuata si folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, urmarindu-se obtinerea pe nedrept de fonduri europene. Dosarul face referire la modul de atribuirea contractului de finantare pentru amenajarea pistei de biciclete care traverseaza statiunea incepand cu anul 2009 si care ajunge pana in Bulgaria. Odata cu amenajarea pistei de biciclete si a aleii pietonale au aparut si primele constructii de lux in statiune si, odata cu schimbarea ofertei s-a schimbat si genul de turisti care au inceput sa vina in statiune.

In Vama Veche au fost ridicate unele dintre cele mai urate pensiuni si hoteluri de pe intreg litoralul romanesc. In lacomia lor acerba, proprietarii terenurilor au construit rapid si ieftin. Pensiunile, asemenea unor cuburi sau hale imense, au ferestre mici si putine, nepotrivit pentru o constructie la malul marii. In cazul multora dintre ele, pentru un profit maximizat, investitorii nu au mai platit si finisarea vilelor, lasandu-le la stadiul de tencuiala. In cele mai fericite situatii, pensiunile amintesc de cabanele din statiunile de munte.

Haosul arhitectonic este completat de ulitele si strazile localitatii fara placute cu nume sau numere. Gospodariile ingrijite, frumoase si care amintesc de vechiul sat gagauz apartin batranilor din localitate. Copiii lor s-au mobilizat si au lipit afise pe ulitele unde sunt construite hardughiile de ciment considerate pensiuni prin care ii roaga pe turisti sa le lase localitatea asa cum au gasit-o – curata: „Dragi turisti, am facut curat pe trotuare. Va rugam si pe dumneavoastra sa nu lasati murdarie la plecare. Colectati resturile in pungi si lasati-le la un loc pentru gunoi. Va multumim!” – este mesajul localnicilor pentru turisti.

Mesajul satenilor este cu atat mai important cu cat satele Vama Veche si 2 Mai constituie o zona deosebita din punct de vedere al habitatului si biocenozei specifice zonei marine, cuprinzand specii rare sau aflate in pericol, de importanta europeana, fapt pentru care 5000 de hectare din litoralul zonei au fost declarate rezervatii naturale, fiind impartite in zone strict protejate si zone tampon. Conform informatiilor furnizate de Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina Grigore Antipa, aria protejata „Rezervatia Marina 2 Mai-Vama Veche” a fost infiintata in anul 1980 si confirmata ca arie protejata de Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.

O vara fara Vama e ca o tequila fara lamaie

Opiniile celor din Vama Veche sunt impartite la fel cum ei insisi sunt impartiti in generatii si categorii sociale diferite. Exista iubitorii impatimiti ai statiunii care an de an sau de mai multe ori pe an isi petrec timpul in Vama Veche indiferent cat de mult s-ar schimba locurile. Mai sunt nostalgicii vremurilor demult apuse care s-au impacat greu cu ideea ca „Vama nu mai este ce-a fost” si revin rar sau deloc in statiune. si mai exista categoria „noilor vamaioti” care au descoperit recent Vama Veche, asemenea unei plaje cool si fancy.

Adrian Iordache, student, 20 de ani, Bucuresti: „Aici e raiul. O saptamana sunt rege. Am bani de bere si de tigari, restul nu mai conteaza, imi da Vama. E beton in Vama”

Adelina Mihu, asistent manager, 29 de ani, Salaj: „Cum sa va zic, Vama ma implineste an de an. O vara fara Vama e ca o tequila fara lamaie. Chiar daca s-au adunat cam multe acrituri pe aici”

Mihaela Istrate, stomatolog, 40 de ani, Bucuresti: „Eu vin inca in Vama in amintirea anilor trecuti. Nu imi place ca s-a umplut de masini, sunt multi cu fite, cocalari, sezlongari. Nici preturile nu mai sunt ca inainte. Abia imi mai permit sa stau 2,3 zile. Dar inca mai vin pentru ceea ce a fost Vama cand eram eu tanara. Unde sa ma duc in alta parte?”

Aurelian Andrei Stanescu, freelancer, 35 de ani, Timisoara: „S-a dus si folkul, s-a dus si libertatea. Nu mai gasesti nici o buza de nisip linistita. si e scump, foarte scump. Sunt multi care se dau vamaioti, dar ei vin sa stea la hoteluri cu piscine si sa bea vodka la fite, doua milioane sticla. Isi mai parcheaza si garsonierele pe plaja, dar ei zic ca sunt vamaioti. Uite, stau in baldachine in Vama. 50 de lei, viata”.

Citeste si: