FOTOGALERIE Nume romanesti pentru craterele de pe Luna, Mercur si Venus

Cratere de pe Mercur, Venus si Luna, dar si asteroizi si comete poarta numele unor personalitati romanesti din diferite domenii, precum Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brancusi, Hariclea Darclee, nume proprii romanesti, sau nume de localitati din Romania, potrivit unei statistici prezentate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, citate de Mediafax.

• Apasa pe poza pentru fotogalerie

Potrivit Observatorului Astronomic, numele formelor de relief de pe corpurile ceresti pot fi propuse de specialisti in domeniu si sunt analizate si selectate de International Astronomical Union (Uniunea Astronomica Internationala). „Nu poate oricine sa dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuti in domeniu si se cunosc intre ei pot sa propuna denumiri, care pot sa fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomica Internationala. Denumirile se aproba destul de greu si sunt inregistrate si recunoscute la nivel mondial”, a declarat cercetatorului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic, pentru Mediafax. Acesta a adaugat ca se pot face propuneri doar pentru formatiunile deja descoperite.

In aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele Eminescu. Acesta are un diametru de 125 km si s-a format mai recent decat restul craterelor de pe Mercur.

Sase cratere de Venus poarta nume romanesti. Primul nume romanesc de pe Venus a fost cel al poetei Elena Vacarescu. Craterul Vacarescu are un diametru de 31,5 km si se afla in emisfera sudica a planetei, la marginea unui lant muntos numit Saule Dorsa. Alte cinci cratere de pe Venus poarta nume proprii romanesti: Irinuca, Natalia, Stefania, Veta, Zina si Esterica.

O alta forma de relief de pe Venus, o formatiune vulcanica numita „patera”, poarta numele sopranei Hariclea Darclee. Patera Darclee are un diametru de 15 km, si a fost botezata in 2003.

Singurul crater cu nume romanesc de pe Luna se numeste Haret, dupa matematicianul-astronom Spiru Haret. Craterul are 29 km in diametru si se afla in emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. Craterul Haret se afla el insusi intr-un crater gigant numit „Aitken”. Haret se afla aproape de centrul lui Aitken la adancimea de 7 km fata de nivelul mediu al Lunii.

Unul dintre lanturile muntoase de pe Luna au primit numele de Montes Carpatus: Muntii Carpati. Montes Carpatus formeaza marginea de sud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium. Se intalnesc varfuri muntoase, cel mai inalt avand 2400m inaltime. Varfurile sunt separate de vai ce s-au format in urma scurgerilor de lava. Observatorul Astronomic mai informeaza ca, cei ce doresc sa vada Montes Carpatus prin telescoapele noastre sunt asteptati la Observator, la doua zile dupa Primul Patrar pana in Luna Plina.

Pe Marte se gasesc 2 cratere ce poarta numele unor localitati romanesti (Iazu si Batos) si valea Rhabon, aceasta fiind denumirea antica a raului Jiu. Numele a fost dat unui tub cu o lungime de 246 km, localizat intre Ascraeus Mons si Uranius Mons, prin care a curs lava.

Craterul Iazu (exista doua localitati Iazu, una in Prahova si alta in Ialomita) are 6,83 km in diametru si se afla la sud de craterul Endeavour in Meridiani Planum. Este inconjurat de ramasitele rezultate in urma impactului care a dus la aparitia sa. Batos (nume inspirat probabil de cel al localitatii Batos din Targu Mures) este un crater de 17,2 km in diametru aflat intr-o regiune unde apa a curs acum 3-4 miliarde de ani.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, numerosi asteroizi poarta si ei nume de romani. Toti asteroizii cu nume de romani fac parte din centura principala de asteroizi, situata intre Marte si Jupiter:

– 2331 Parvulesco este primul asteroid ce a primit un nume romanesc. Acesta poarta numele profesorului de astronomie Constantin Parvulescu. Asteroidul a fost descoperit in 1936 de catre astronomul Delporte, in Belgia. Are un diametru situat intre 11 si 24 km. Face o rotatie in jurul Soarelui o data la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

– 4268 Grebenikov a fost numit dupa astronomul de origine romana, nascut in Republica Moldova, Eugeniu Grebenikov. Asteroidul a fost descoperit in 1972 in Rusia si are un diametru intre 5 si 12 km. In 4,28 ani face o rotatie in jurul Soarelui.

– 6429 Brancusi poarta numele sculptorului Constantin Brancusi. Asteroidul cu un diametru estimat intre 4-9 km a fost descoperit in 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Corpul ceresc face o rotatie in jurul Soarelui o data la 3,16 ani si se poate apropia la 100.000.000 km de Terra.

– 9253 Oberth poarta numele unuia dintre parintii astronauticii, Hermann Julius Oberth – om de stiinta nascut la Sibiu. Cu un diametru de maxim 6 km, asteroidul Oberth se afla la distanta medie de 150.000.000 km de Terra.

– 9406 Sanduleak este numit dupa astronomul american de origine romana Nicolae Sanduleak care s-a ocupat cu studiul stelelor stralucitoare din emisfera sudica. Supernova aparuta in 1987 in Norul Mare al lui Magelan, a avut ca sursa steaua Sanduleak -69 202. Se afla la o departare medie de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid dureaza 4 ani pamanteni. Asteroidul Sanduleak are un diametru de maxim 15 km.

– 9493 Enescu poarta numele compozitorului George Enescu. A fost descoperit in 1971 la Observatorul de la Palomar. Asteroidul Enescu, situat la peste 250.000.000 km departare, are pana in 9 km diametru.

– 9494 Donici a fost numit dupa astronomul Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internationale si primul reprezentant al Romaniei in acest for.

– 9495 Eminescu este numit dupa poetul Mihai Eminescu. Asteroidul a fost descoperit in 1971 si este situat la o distanta medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotatie completa in jurul Soarelui odata la 3,23 ani. Diametrul asteroidului nu depaseste si se poate apropia la 140.000.000 km de planeta noastra.

– 10034 Birlan poarta numele astronomului Mirel Birlan, ce lucreaza la Institutul de Mecanica Cereasca si Calculul Efemeridelor din Paris. Asteroidul a fost descoperit in 1981 in SUA.

– 12498 Dragesco poarta numele biologului si astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieste in prezent in Franta. Acesta a „primit” asteroidul in 2000, cu ocazia implinirii a 80 de ani. Corpul ceresc cu un diametru ce nu depaseste 10 km a fost descoperit in 1998.

– 263.516 Alexescu, botezat dupa numele astronomului Matei Alexescu (unul dintre cei mai iubiti si talentati popularizatori ai astronomiei din tara noastra), se afla in centura principala dintre Marte si Jupiter. Asteroidul, care poate avea orice marime intre 1 si 4 km, a fost descoperit in 2008 de catre participantii in proiectul EURONOEAR (initiat de astronomul Ovidiu Vaduvescu).

– 1381 Danubia a fost descoperit pe 20 august 1930 la observatorul din Simeis. Numele corpului ceresc de aproximativ 24 de km a fost propus de catre astronomul roman Calin Popovici.

– 100897 Piatra Neamt a fost descoperit in 1998 la San Marcello, Italia, de catre Alfredo Caronia care acum locuieste in Piatra Neamt. Numele a fost propus chiar de catre el.

– 1436 Salonta si 1537Transylvania sunt alti doi asteroizi botezati cu nume romanesti. Acestia au fost descoperiti in Ungaria, la observatorul din Konkoly.

O cometa poarta si ea numele unui roman, cometa Daimaca 1943c, botezata dupa descopitorul ei, Victor Daimaca. Exista, de asemenea, o cometa care poarta numele celor trei persoane care au descoperit-o simultan, printre acestia numarandu-se si Daimaca: cometa van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

Cometele sunt numite dupa cel care le-a descoperit sau primii trei descoperitori.

Victor Daimaca, profesor de matematica din Targu-Jiu, este singurul roman care a realizat aceasta performanta. Cu un binoclu, Daimaca, la 3 septembrie 1943, a observat o cometa noua la limita dintre constelatiile Lynx si Ursa Major, explica Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La mai putin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a gasit o a doua cometa, insa aceasta era descoperita concomitent si de astronomii Van Gent si Peltier, fapt pentru care s-a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

Cometele au fost descoperite cu un binoclu, in acel moment fiind destul de stralucitoare. Acum sunt situate foarte departe de Terra, la 21 miliarde km (cometa Daimaca) si la 19 miliarde km (cometa van Gent-Peltier-Daimaca).