FOTOGALERIE Romanii si hainele lor – Povestea ultimilor 600 de ani

De sute de ani, bogatii de pe meleagurile noastre cumparau haine deosebite pentru a-si arata pozitia sociala, dar in trecut era vorba de vesminte egale ca pret cu venitul intregii familii pe un an intreg. Au fost insa si exceptii notabile, iar regele Carol I, oricat de greu ar fi de crezut, isi daduse la reparat 14 costume si in loc de halat purta in casa o redingota uzata. Cum au evoluat hainele in ultimii 600 de ani, cum s-au schimbat materialele, culorile, podoabele, puteti afla din articol, dar mai ales vizitand expoztia deschisa la Muzeul National de Istorie.

„Daca nu am fi inventat hainele, acum 35.000 de ani, noi oamenii am fi ramas doar in zonele tropicale. Ele ne-au permis sa cucerim lumea, din Groenlanda in Noua Zeelanda si din Islanda pana in Insula Pastelui, pretutindeni si din preistorie pana astazi oamenii au folosit cuvantul a se imbraca”, a spus Ernest Oberlander – Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie, la deschiderea ezpozitiei „Haina il face pe om. Sase secole de istorie vestimentara”,

Hainele se strica repede si e greu sa reziste chiar si zeci de ani, sa nu mai vorbim de sute sau mii. Insa expozitia arata, chiar si prin cele mai vechi piese pastrate, de acum 4-500 de ani, ca si super-bogatii de atunci voiau sa impresioneze. Luxul era etalat inca de atunci, iar calatorii straini care ne vizitau admirau matasurile, catifelele, broderiile, blanurile scumpe, pietrele pretioase si feluritele accesorii.

In plus, la fel cum in prezent multor potentati le place sa se afiseze cu masini de fite, in epoca pre-industriala conta mult calul si caleasca, dar numai pentru foarte putinii care si le permiteau.

Patrafir bizantin din prima treime a sec XV

Ipingea, feregea, dulama, tuzluc, testemel, ibadea, calpac sunt elemente vestimentare care ne suna exotic, insa expozitia le readuce la viata in vitrine, dar si pe un panou care explica, pentru pasionati, fiecare termen in parte.

Cele mai vechi piese din expozitie sunt fragmente de vesminte brodate cu fir de argint descoperite in mormantul lui Alexandru cel Bun si este o minune ca s-au pastrat, fiindca haine de acum cinci sute de ani pot fi gasite doar daca se gaseste un mormant de pe vremea aceea sau doar daca au supravietuit in mlastini, ambele scenarii fiind insa rare.

Fragment de vesmant din matase brodata cu fir de argint (inceputul sec XV)

Hainele nu erau in trecut doar obiecte cu care sa arati ca esti cineva, ci erau adevarate investitii „la purtator”, fiindca in caz de primejdie puteai fugi usor cu haina si, daca aveai nevoie urgent de bani „gheata”, o vindeai. E consecinta unei istorii foarte zbuciumate, explica directorul Muzeului National de Istorie.

Cele mai vechi vesminte brodate pastrate in stare buna sunt din prima treime a secolului XV, haine bisericesti din matase (material mult mai rezistent decat inul, canepa sau lana). Alaturi sunt insa expuse si incaltari de secol XVI descoperite la manastirea Probota, printre foarte putinele pastrate atat de mult timp.

Secolele XVII si XVIII sunt reprezentate de costume de dama atat de elaborate, incat la unele se putea lucra un an sau chiar doi si acestea erau transmise din generatie in generatie si erau foarte valoroase pentru ca reprezentau chiar si venitul pe un an al unei familii instarite. Spre final de secol XVIII si inceput de secol XIX hainele nobililor deveneau mai colorate: matase aurie, rosu aprins, albastru.

Nu s-au pastrat, din pacate, haine ale oamenilor de rand fiindca erau purtate pana cand se rupeau de tot si pana la acel moment fatidic erau peticite de numeroase ori. E clar ca cele pastrate au fost croite ireprosabil si din materiale de calitate deosebita. Hainele se uzeaza cand nu sunt purtate cateva luni, iar faptul ca lucruri nefolosite de 100-200 de ani arata bine, reprezinta o dovada ca au fost adevarate capodopere. La fel de adevarat este ca o parte dintre vesminte au fost restaurate si deci „ajutate” sa-si recapete stralucirea.

La mijloc de secol XIX unele haine erau la propriu „cu greutate”, cum ar fi mantiile cu gluga ale surugiilor de posta (vizitii) care aveau peste 10 kg fiindca trebuiau sa reziste la ploaie si la vant si aveau captuseala groasa, explica Ernest Oberlander Tarnoveanu.

Secolul XIX in prima sa parte e definit prin decadanta cand e vorba de hainele celor instariti, este secolul parvenitilor, generatia lui Dinu Paturica, intr-o perioada cand functiile se vindeau pe bani grei. Din secolul XIX sunt expuse si uniforme de diplomati, ambasadori ramasi in istorie, precum Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu. Tot din acel veac pot fi vazute si rochii de mireasa, cu mentiunea interesanta ca albul a devenit ceva obisnuit pentru ele abia dupa jumatatea secolul XIX.

Mantii de surugii (sec XIX)

In expozitie se gaseste o sectiune importanta cu vesmintele purtate de monarhii romani si de familiile lor. Cand e vorba de regi si hainele lor, un lucru frapeaza: oricat de greu de crezut ar parea, regele Carol I avea 14 costume pe care le dadea la reparat, iar in casa nu purta un halat, ci o redingota care era prea uzata sa mai fie buna de iesirile in public. Unii ar spune ca monarhul de origine germana a fost zgarcit de-a dreptul, altii ar spune ca era doar cumpatat, cert e ca se regasea la el o modestie ce ne pare uluitoare acum cand cei cu bani au, poate, zeci de costume pe care le poarta o data, de doua ori.

Una dintre cele mai interesante (si frumoase) piese din expozitie nu prea are de-a face cu cumpatarea: este o rochie a reginei Maria decorata cu flori de cires japonez „Aceasta rochie va face sa intelegeti de ce unchiul ei, regele Carol I, spunea despre Maria ca este o risipitoare”, explica directorul Muzeului de Istorie a Romaniei

Rochia reginei Maria

Istoria explica multe si ne face sa zambim. Cuvantul flenduros, peiorativ acum (cu sensul de om care umbla in zdrente), vine de la postavul de Flandra, un material de lux. Flenduros i se spunea unui om arogant care se purta ca si cand ar fi fost imbracat in postav de Flandra, desi el poate era doar in zdrente.

„Veti vedea un intreg univers, o lume care, din pacate, s-a dus pentru totdeuna”, spune Ernest Oberlander-Tarnoveanu, referindu-se la hainele expuse.

Despre expozitie

Expozitia temporara „Haina il face pe om. Sase secole de istorie vestimentara” propune o incursiune in istoria vestimentara a spatiului romanesc, in perioada cuprinsa intre secolele XV – XX. In cadrul acesteia sunt prezentate vesminte laice si ecleziastice, costume, uniforme, dar si accesorii purtate de anumite catogorii sociale – nobilime, cler, negustori, diplomati, militari, functionari, oameni de cultura si stiinta, artisti de renume, dar si simple doamne cochete si „gentelmani” din vremuri trecute.

Diverse accesorii

Multe dintre exponate provin de la personalitati de marca ale istoriei Romaniei, precum domnitorul Alexandru cel Bun, principii Transilvaniei – Gabriel Bathory si Gabriel Bethlen, Alexandru Ioan Cuza, regele Carol I, regele Ferdinand I, regina Elisabeta, regina Maria, regele Carol al II-lea, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Radulescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu, generalul Averescu etc.

Expozitia este deschisa la Muzeul National de Istorie a Romaniei in perioada 15 mai – 24 august 2014 si poate fi vizitata de miercuri pana duminica, in intervalul orar 10.00 – 18.00.

Corsaj de rochie de matase (sec XVII)

Mantia maresalului Averescu