Furnizorii de energie se plâng că sunt puse condiții pentru tranzacțiile în afara bursei, iar sancțiunile pentru practici înșelătoare sunt prea mari

​Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) critică unele prevederi introduse printr-o nouă lege a energiei electrice și a gazelor naturale (Legea 155/2020), aprobată recent de Parlament și promulgată de președinte. Furnizorii sunt nemulțumiți că vor putea încheia contracte în afara pieței concurențiale și centralizate doar în anumite condiții. Până acum erau obligați să tranzacționeze doar pe bursă. De mulți ani solicită eliminarea acestei obligații, însă forma în care au primit ce au cerut nu îi mulțumește. Furnizorii se mai plâng și de faptul că a fost introdus un sistem de penalizare dur, cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Asociația solicită eliminarea limitărilor impuse prin noua lege, precum și pentru revizuirea prevederilor referitoare la contravenții.

AFEER consideră că noua lege menține limitări privind libertatea de tranzacționare a energiei electrice prin acordarea dreptului de a încheia contracte bilaterale negociate direct numai anumitor categorii de participanți la piața de energie electrică. Furnizorii invocă Regulamentul (UE) 2019/943 care prevede că ”prețurile se formează în funcție de cerere și ofertă”, iar ”normele pieței încurajează formarea liberă a prețurilor și evită acțiunile care împiedică formarea prețurilor în funcție de cerere și ofertă”.

Furnizorii spun că noua lege nu este în neconcordanță cu prevederile Regulamentului (UE) 2019/943. Potrivit alin 13 și 14, introduse la articolul 23 din noua lege, participanții la piață care combină energia electrică produsă de mai multe surse de energie sau care combină sarcinile mai multor clienți pot încheia contracte bilaterale cu deținătorii acestor surse, respectiv cu clienții și cu furnizorii lor. Altfel spus, pentru a putea tranzacționa în afara bursei, există obligația de a combina energia din mai multe surse.

Până acum, Legea energiei 123/2012 interzicea total tranzacțiile cu energie în afara pieței centralizate. Articolul 23 prevede la aliniatul 1 că „Tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu”. Noua lege a introdus o excepție, însă condiția este ca energia tranzacționată să provină din mai multe surse, adică nu doar hidro, care este cea mai ieftină. De altfel, acest articol 23 a apărut după scandalul energiei ieftine de la Hidroelectrica. Această companie a intrat în 2012 în insolvență din cauza contractelor directe cu „băieții deștepți” prin care vindea energie la prețuri chiar și sub costuri.

Ulterior, furnizorii au cerut eliminarea acestui articol, spunând că au nevoie de contracte directe, deoarece cele încheiate centralizat nu sunt bancabile și nu pot face investiții în capacități de producție, așa cum și-ar dori.

Pe lângă Legea 155/2020, care tocmai a fost promulgată, se mai află în Parlament și OUG 74/2020, care prevede eliminarea obligației de a tranzacționa pe bursă, însă a fost respinsă în Senat. Urmează să se pronunțe Camera Deputaților. OUG 74/2020 prevede că „producătorii pot încheia contracte bilaterale în afara pieței centralizate, la prețuri negociate, cu respectarea regulilor de concurență, pentru energia electrică provenită de la noi capacități energetice de producție, puse în funcțiune după data de 1 iunie 2020.”

AFEER spune că, spre deosebire de ceilalți participanți la piața de energie electrică din UE, care, conform Regulamentului (UE) 2019/943, au dreptul să tranzacționeze contractele de furnizare pe termen lung pe piețele extrabursiere, prin noua Lege 155/2020 si OUG 74/2020 doar anumiți participanți au derogare de la regula stabilită la art. 23, alin. 1, de a tranzacționa numai pe platformele bursiere operate de OPCOM.

„Astfel de prevederi pot majora prețurile pe piața internă a energiei, cu efecte negative atât asupra competitivității economiei românești, prin majorarea costurilor de producție, cât și asupra indicatorilor macroeconomici, prin creșterea importurilor de energie, Un fapt demonstrat este că România a devenit, în ultimii doi ani, importator net, după ce, timp de 30 de ani a fost exportator net de energie electrică”, consideră AFEER.

Furnizorii nu vor ca practicile înșelătoare să fie sancționate prin Legea energiei

Membrii AFEER sunt nemulțumiți și de regimul contravențiilor. Potrivit noii legi, “furnizorul este obligat ca în relația cu clientul final să nu utilizeze practici comerciale incorecte sau înșelătoare”. Furnizorii susțin că este o cerință inutil a fi menționată în Legea energiei, astfel de practici fiind sub incidența legislației privind protecția consumatorilor. Furnizoii se plâng că nu se precizează în lege ce înseamnă „practici comerciale incorecte sau înșelătoare”.

Sistemul de penalizare instituit de noua lege (sancțiuni determinate procentual prin raportare la cifra de afaceri, respectiv între 1%-5%, putând ajunge pentru anumite contravenții la 10% din cifra de afaceri) este unul excesiv, ce afectează negativ activitatea desfășurată de participanții la piață, consideră AFEER. Asociația crede că în mod discreționar, furnizorii de energie electrică și de gaze naturale, spre deosebire de toți ceilalți operatori comerciali, indiferent de piața pe care activează, vor putea fi sancționați de ANRE, dar și de ANPC, pentru aceeași faptă, cu aplicarea de amenzi stabilite după alte criterii (cifra de afaceri), în alt cuantum.

AFEER își exprimă temerea că există riscul apariției unor penalizări abuzive excesive pe piața de energie electrică și cea a gazelor naturale având in vedere că practicile excesive sunt propuse a fi sancționate cu procente majore din cifra de afaceri (5 -10%).

Aplicarea a două regimuri contravenționale pentru aceeași faptă nu ar conduce decât la crearea unui dublu regim sancționar, aplicat de către autorități diferite, în mod diferit, cu sancțiuni diferite, spune Ion Lungu. Acesta consideră că valoarea amenzilor trebuie să crească gradual, pentru a da posibilitatea participantului să se corecteze în cazul unor greșeli.

În opinia AFEER, nu există o justificare pentru a modifica Legea nr. 123/2012 în acest sens, pentru că există deja un cadru legal oferit de Legea nr. 363/2007, adică un act normativ cu putere egală. Această lege definește practicile incorecte și înșelătoare, le exemplifică, stabilește sancțiuni, fiind aplicabilă tuturor operatorilor dintr-o piață, indiferent care ar fi aceasta, constituind dreptul comun în materie, mai arată AFEER.

Furnizorii solicită reanalizarea acestor prevederi și cer ca Legea energiei să reintroducă posibilitatea tuturor participanților la piață, nu doar a unor producători, de a încheia contracte bilaterale negociate direct, să fie compatibilă cu reglementările din majoritatea statelor europene.