Gaura neagra numita AVAS

Am citit in EvZ articolul despre Alina Haila, o tanara de 30 de ani, sefa de cabinet a deputatului de Iasi Relu Fenechiu, din 2004.

In timpul liber, Alina Haila este membra din partea AVAS Iasi in consiliile de administrarie (CA) ale firmelor Antibiotice Iasi (cotata la bursa), Fortus SA si Constructii Feroviare Moldova SA; in urma acestor activitati din timpul liber primind recompense cu 25% mai mari decat ale unui manager la Ernst & Young, de exemplu.

AVAS este prescurtarea de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, adica acea mega-structura guvernamentala care vinde activele statului. Anul trecut a vandut active de 2 miliarde si 500 de milioane de euro (din care 2,25 miliarde reprezinta vanzarea BCR – Bancii Comerciale Romane).

Ce o recomanda pentru pozitia de membra in diferite CA-uri? O diploma la drept de la o facultate particulara, o licenta in politologie si un masterat in comunicare.

Dar care este rolul si care sunt responsabilitatile unui membru in CA?

Rolul unui membru ne-executiv al CA este acela de a contribui la strategiile firmei, de a monitoriza performanta managementul firmei, de a se asigura ca nivelul controalelor financiare interne este adecvat, ca exista o politica de risk management, ca nivelul remuneratiei managementului este adecvat.

Rolul este asadar complex, necesita experienta, nu neaparat in domeniul de activitate al firmei, dar o experienta la un nivel apropiat celei de CEO, COO sau CFO la o firma de dimensiuni similare.

In plus, daca nu provin din acelasi domeniu cu firma unde sunt membri CA, au datoria sa se informeze despre business-ul firmei, despre mediul competitiv, despre problemele firmei si ale sectorului. Pentru asta insa este nevoie de capacitatea de a intelege bine astfel de aspecte.

De ce este nevoie de membri puternici ai CA? Pentru ca ei reprezinta actionarii (in cazul de fata cetatenii Romaniei – prin intermediul AVAS). Membrii CA nu indeplinesc doar rolul de a lua salariu si de a vota in functie de interesele dictate de la centru. Ei trebuie sa preseze managementul firmei sa fie cat mai peformant si sa aduca valoare firmei.

Mi-am pus totusi problema ca poate ma insel si ca de fapt persoana in cauza a fost numita in CA datorita calitatilor amintite in definitiile de mai sus.

Am sapat un pic si am dat peste acest articol aparut in 2005 in Cotidianul si care se intituleaza “Clubul secretarelor tinere conduce industria ieseana.” Astfel, dupa alegerile din 2004 au primit roluri in diferite CA din judet:

– Oana Gavril – 24 de ani – cu experienta de absolventa de facultate de jurnalism la o facultate particulara si de mai putin de 1 an ca secretara la subprefectul de Iasi

– Ioana Manea – cu experienta de contabila la Fene Group (societatea lui Relu Fenechiu)

– Mihai Gaspar – 24 de ani, consilier al aceluiasi deputat Fenechiu

– Constantin Neagu – consilier al senatorului Dan Carlan

– Magdalena Ghemu – secretara la un partid din fosta Alianta DA

Toate aceste persoane nu au ramas pe rolul lor de secretare sau de consilieri – si aici este normal ca un deputat sau senator sa-si aleaga o persoana de incredere – insa toate aceste persoane lipsite de experienta au devenit subit reprezentantii romanilor in CA ale unor firme ce trebuie sa reuseasca in economia de piata!

Trebuie sa completez lista de mai sus si cu celebrul caz al fostului sef al AVAS – Razvan Orasanu, un tanar de 24 de ani ce si-a pus pe CV-ul public experienta de profesor de limba engleza in China timp de 9 luni de zile. Pai, cred ca gasim si in Romania, nu in China, destui profesori de engleza cu cel putin 9 ani de experienta, nu de 9 luni.

Insa se pare ca nu aveau acea experienta din definitiile de mai sus, in schimb dl. Orasanu le avea din plin. Ce s-a intamplat cu Razvan Orasanu? Nimic: atunci cand dl. Atanasiu, fost minsitru aerian la aparare, a fost parasutat de dl. Basescu din minister – atunci si dl. Orasanu si-a facut repejor bagajele cu episodul multmediatizatei sustrageri de documente de la AVAS.

Si iata cum am ajuns la miezul problemei: GAURA NEAGRA – A V A S.

Am deschis site-ul acestei institutii care gestioneaza miliarde de euro de active in numele contribuabililor.

Ce m-as fi asteptat sa gasesc:

– o lista cu toate activele AVAS

– lista de mai sus sa fie legata cu datele financiare si cu web-siteurile individuale ale firmelor unde statul este proprietar / actionar

– o strategie clara pentru acest portofoliu de firme

– o strategie individuala pentru fiecare participatie in parte

– o lista a tuturor celorlalte active

– o lista a societatilor privatizate in urma unor contracte de privatizare al caror termen nu a expirat si care sa explice cum anume a urmarit AVAS drepturile statului in acele firme

– o evaluare a acestor active

– un raport de activitate care sa-mi arate eficienta acestei institutii, raport de activitate aprobat de o structura independenta

Ce am gasit?

– mai nimic

– pardon, am gasit o lista de participatii, fara sa fie evaluate, la niste firme, participatii ce vor fi bagate pe gat Fondului Proprietatea, adancind astfel problemele relevate intr-o postare anterioara, am gasit o lista a datoriilor Bancorex ce nu sunt

recuperate din 1997 precum si un raport de activitate subtire unde principalul indicator de performanta era raportul cheltuieli / venituri.

Desigur, pentru o institutie care nu trebuie decat sa privatizeze, acesta este, in opinia celor de la AVAS un indicator important. Si se lauda ca a fost de doar 2,5% din venituri. Insa daca elimina elementele extraordinare (adica vanzarea BCR), acest “indicator” ajunge la 25%.

Mai lipsea putin si AVAS cerea bani de la buget ca sa iasa pe zero dupa vanzarea si gestionarea unui patrimoniu de miliarde.

In CONCLUZIE:

– am gasit o lipsa totala de transparenta in ceea ce priveste valoarea gestionata de AVAS in numele cetateanului.

– o lipsa de competenta in a gestiona participatiile sau firmele direct controlate de AVAS

– numiri in CA pe criterii politice a unor persoane care nu par sa aiba capacitatea sa reprezinte actionarii in firmele unde sunt membri CA. Ii rog numai sa se uite cum a reusit un fond de investitii ce detinea doar 2,3% din ABN Amro sa mareasca valoarea pentru actionari.

De 18 ani de zile, statul a facut aceste lucruri si nu a dat socoteala in fata contribuabilului, adica a actionarului de drept. Nu a dat si se pare ca nu va da.

De obicei vinerea scriam subiecte mai lejere, de weekend” TARGET=”_blank”>weekend, insa mi-am dat seama ca in Romania suntem, chiar si dupa 18 ani, la inceput de drum; suntem intr-o zi de luni permanenta.