Generația cu bagajul făcut: copiii mai târziu, economii când se poate, plecarea din țară cât mai curând
Șapte din zece tineri ar pleca pentru un job mai bun, cei mai mulți în străinătate. Patru din zece au amânat copiii din cauza banilor. Peste o treime nu au niciun ban pus deoparte. Un sondaj nou arată cum arată, financiar, viața la 18–35 de ani în România.
Cook Communications, o agenție de comunicare din București, Praga, Varșovia și Sofia, publică pentru al treilea an studiul Young Money Matters. În iunie 2026 au fost chestionați online 1.000 de români între 18 și 35 de ani, la fel ca în Polonia și Cehia. Agenția spune că studiul nu e comandat de vreun client sau de vreo bancă. Rezultatele trebuie citite ca ce sunt: un sondaj online, cu răspunsuri declarate de oameni despre ei înșiși. Nu sunt date oficiale. Totuși, se potrivesc bine cu statisticile oficiale, iar asta le dă greutate.
Salarii mici, viață scumpă, iar jumătate trăiesc și din banii părinților
Doar 19% dintre tinerii chestionați câștigă peste salariul mediu brut, de 9.272 de lei pe lună. Grupul celor care câștigă sub medie a crescut de la 35% la 38% într-un an. Cifra nu surprinde: salariul mediu e tras în sus de câștigurile mari, iar tinerii sunt la începutul carierei.
Mai îngrijorător e restul. 42% spun că au acum mai puțini bani disponibili decât acum un an. Doar 14% spun că au mai mulți. Scumpirile din ultimul an se văd direct în buzunarele lor.
Tinerii se descurcă în două feluri. Primul e munca în plus: 45% dintre cei angajați au și o a doua sursă de venit. Pentru 70% dintre ei, aceasta aduce sub 2.600 de lei pe lună. Al doilea e familia: jumătate dintre tineri primesc în continuare bani de la părinți sau rude. E puțin mai rar decât anul trecut (55%), dar tot mult.
Plasa de siguranță lipsește
O altă constatare a studiului este că 36% nu au deloc economii pentru urgențe. De asemenea, 60% au economii care le ajung pentru cel mult o lună de cheltuieli și numai 7% ar rezista șase luni sau mai mult fără venit.
În plus, un sfert (25%) dintre ei rămân fără bani în fiecare lună, înainte de următorul salariu.
Pe înțeles: pentru majoritatea tinerilor, o mașină stricată, o factură la dentist sau pierderea jobului înseamnă imediat o criză. Problema nu ține doar de tineri. Raportul amintește că, într-un studiu Eurostat, românii au avut cea mai mică rată de economisire a gospodăriilor din toată UE.
Când le rămân bani, puțini îi investesc. 29% îi mută într-un cont de economii, 26% îi lasă în contul curent și doar 11% caută un produs de investiții, mai puțini decât anul trecut.
Există și o veste bună: tinerii se împrumută mai puțin. Cardurile de credit au scăzut de la 39% la 35%, creditele de nevoi personale de la 15% la 12%. Cu dobânzi mari și inflație mare, prudența e rațională. Singura excepție sunt criptomonedele, folosite acum de 9% dintre tineri, față de 7% anul trecut.
„Aș pleca”, dar nu în alt oraș din țară
72% dintre tineri ar lua în calcul mutarea pentru o carieră sau un salariu mai bun. Contează mai ales unde: 60% s-ar muta în altă țară din UE, iar doar 34% în altă parte a României. Cei mai dispuși să plece sunt cei mai tineri, 79% dintre cei de 18–21 de ani. Doar 19% exclud complet ideea.
Ce îi oprește? Mai întâi familia (44%). Apoi banii: chiria sau locuința în noul loc (30%), costul mutării (24%) și lipsa economiilor pentru perioada până găsesc un job (24%). Aici se leagă de punctul anterior: lipsa economiilor e uneori singurul lucru care îi ține acasă.
Preferința pentru străinătate în locul Clujului sau Timișoarei spune ceva despre economia românească. Un tânăr din Vaslui care ar câștiga mai bine la Cluj vede că la Cluj chiriile sunt aproape la nivel occidental, iar salariile nu. Dacă tot pleacă, merge unde diferența de venit face mutarea să merite.
Copiii, puși pe lista de așteptare
42% spun că situația financiară i-a făcut să amâne întemeierea unei familii. 24% au amânat cu până la cinci ani, 14% cu mai mult, iar 4% au renunțat definitiv la copii.
Contextul face cifra greu de ignorat. În 2025, numărul născuților-vii înregistrați a fost de 145.700, cel mai mic din 1930 până în prezent. Pentru comparație, în 1990 în România se nășteau 314.746 de copii. Când un tânăr din patru nu are bani la final de lună și jumătate depind de părinți, amânarea copiilor e o decizie economică, nu un capriciu.
Teama de inteligența artificială
Pentru prima dată, studiul a întrebat și despre AI. Două treimi (66%) dintre tineri cred că în ultimul an au dispărut joburi de început de carieră din cauza inteligenței artificiale. Dintre cei angajați, 22% simt că locul lor de muncă e amenințat chiar acum, iar 33% se așteaptă să fie în următorii ani. Doar 9% cred că AI le va face bine carierei și veniturilor.
O precizare importantă: sondajul măsoară percepția, nu efectul real. Nu știm câte joburi de junior au dispărut efectiv din cauza AI în România și câte au dispărut din cauza încetinirii economiei. Teama însă are efecte reale. Un tânăr care crede că primul job îi va fi luat de un algoritm e mai tentat să plece sau să amâne decizii mari.
Femeile, mai expuse la fiecare indicator
Pare un paradox, pentru că raportul notează că România are a treia cea mai mică diferență salarială între femei și bărbați din UE, de 3,7%. Explicația e alta: la aceeași muncă, femeile sunt plătite aproape la fel, dar multe nu lucrează deloc. Conform Eurostat, 25% dintre tinerele românce nu au loc de muncă și nici nu sunt la școală sau la cursuri, față de 13,5% dintre bărbați. E cea mai mare diferență de acest fel din UE. Per total, România are cea mai mare pondere din Uniune de tineri care nu muncesc și nu învață (19,2%, față de o medie europeană de 11%).
Și totuși, optimiști
Paradoxul final: 74% dintre tineri cred că își pot atinge obiectivele financiare. Iar obiectivele sunt modeste. Pe primele locuri sunt „să am destui bani să-mi întrețin familia” și „să nu-mi fac griji cu facturile”, apoi o locuință proprie. Nu o mașină scumpă, nu vacanțe exotice. Siguranță.
Ca să afle cum să ajungă acolo, tinerii caută mai ales pe internet (37%) și întreabă părinții (33%). Școala e abia la 10%. Există totuși un semn bun: printre cei de 18–21 de ani, școala apare ca sursă de sfaturi financiare de două ori mai des decât printre cei de 30–35 de ani. Orele de educație financiară introduse în ultimii ani par să aibă un efect.
Pe scurt
Sondajul descrie o generație care muncește mult, se împrumută prudent și speră. Doar că trăiește fără rezerve, ar pleca la prima ocazie și amână copiii. Fiecare dintre aceste lucruri luate separat e o problemă de buget personal. Puse împreună, sunt o problemă de țară: mai puțini copii, mai mulți tineri plecați, mai puțini contribuabili care să plătească pensiile celor de azi.