Generatia Neasteptata (de Traian Ungureanu)
Sebastian Bodu este noul prim-ministru al Romaniei. E vorba despre tara care ocupa locul 86 din 159 la coruptie.
In raportul Transparency International, care tine socoteala la evolutia cancerului social, dupa Romania nu se mai afla decit jungla rusa si drojdia subdezvoltarii africane. Dincolo de aceasta limita, se intinde viata preumana a societatilor croite pentru mizeria in masa si opulenta sefilor de trib. Nu sintem acolo, dar coruptia impinge.
Putem conta pe ea, asa cum ea conteaza pe noi si pe colaborarea institutiilor noastre. In acest punct, a aparut insa o noutate care complica mersul istoric al romanilor spre ruina publica. In lipsa vointei de sistem, a aparut curajul individual. Au rasarit micile staruri ale impotrivirii oficiale. Mai intii, Macovei, apoi, Popescu, acum, Bodu: Generatia Neasteptata.
Acesti oameni, tineri si nechibzuiti in raport cu intelepciunea conservatoare a moravurilor nationale, sint un cistig fragil. Ei pot provoca o fisura, prima, intr-un sistem puternic si vast, aparat din afara de mercenari mass-media si din interior de institutii ale statului.
Citeva avertismente. Mai intii, ecoul propriilor fapte. E tentant, pentru Sebastian Bodu, sa creada ca, punind sub sechestru averea lui Becali, a declarat razboi Coruptiei. Oricum, presa il va invita insistent sa o faca sau o va face, in numele lui. Ar fi o greseala. Coruptia nu cade rapusa in razboaie, ci se bucura de ele, pentru ca le poate cistiga.
In fata unei declaratii de razboi, coruptia raspunde, intotdeauna, cu o contradeclaratie, iar aceasta va suci gitul ratiunii si va da foc norodului. Nu exista ceva mai incendiar si mai convingator decit demagogia marilor corupti. Asa s-a nascut vadimismul. Becali a intrat in rol, din prima clipa. El a plonjat asupra caselor pe care le construieste, pentru napastuiti, la Vadu Rosca.
Daca va fi nevoie, miine va descoperi si va scoate – in strada sau pe ecranele tv – rasismul, patriotismul, romanismul. Orice. Monica Macovei a aflat din ziare ca e prima betiva a statului de drept. Bodu va afla, tot de acolo, ca e primul barbugiu sau pervers sexual al fiscului. Nu.
Sebastian Bodu nu are nevoie de legitimatie de cruciat, desi Presedintele Basescu ar face bine sa ii aduca, la intoarcerea din Coreea, o vesta antiglont. Bodu trebuie sa fie un executor si atit. El trebuie sa duca la capat plata datoriilor, in cazul Becali, si sa declare astfel, in vazul lumii, triumful legii
Exista citeva suspiciuni care trebuie rapid infirmate.
Astfel: de ce fotbalul si nu mafia agricola? Intrebarea corecta nu e de ce a descoperit Bodu fotbalul, ci cum de s-au grabit sa-l descopere, mai intii, marii rechini? Ce i-a atras? Gloria si tricolorul sau marile masini de spalat bani, de linga micile masini de spalat echipamentul jucatorilor? Urmatoarea proba de buna-credinta va fi anularea exceptiei. Becali e o tinta avantajoasa.
Solist isteric, el nu si-a construit o baza politica, s-a jucat de-a partidul personal si acum e destul de singur, in loc sa fie in paza sistemului, asa cum e Patriciu, exemplar infinit superior al aceleiasi clase. Toate acestea l-au indemnat, probabil, pe Bodu sa creada, corect, ca Becali poate fi un bun inceput de campanie.
Testul va fi insa capacitatea de a pune la plata si cluburile cu baza politica formidabila: Dinamo, castelul de interne din interiorul statului, si Rapid, clubul care participa la sedintele de Guvern, in fotoliul vicepremierului.
Aparitia Generatiei Neasteptate va fi sau nu un succes. Deocamdata, ea se restringe la citeva figuri izolate. Insa efectul pe care l-a provocat aceasta modesta modificare de personal dovedeste un lucru important: marea coruptie romaneasca e a romanilor, si anume a romanilor politici.
Ea tine, intr-o masura covirsitoare si sfisietoare, de o calitate normala in orice societate: solidaritatea care leaga oameni si ii face sa colaboreze in grupuri de mare impact.
Numai ca acest fel de a tine aproape apara o ordine gresit constituita. Statul roman nu a fost reformat cu adevarat, in decembrie ’89. Din acest motiv, legaturile si complicitatile umane sint cele mai mari forte in stat. Ele pot para orice atac si pot destrama orice sistem legal. Relatia dintre sinceritatea asezarii politice si coruptie e directa.
Deja, problema de baza a Romaniei nu mai e coruptia, ci permanentizarea ei. Hranita de mentalitatea fixa a unui grup solidar, ea risca sa devina un bun popular, o stare de neeradicat. Contrazis, din interior, de citeva exemple personale aflate in pozitii publice, acest derapaj poate fi oprit.