Germania pune capăt disputei de peste 100 de ani cu familia regală Hohenzollern din care au făcut parte și regii României

Mii de comori culturale care au aparținut fostei familii imperiale germane Hohenzollern vor rămâne expuse permanent în muzee din Berlin și Brandenburg, a anunțat luni noul ministru al Culturii, Wolfram Weimer, citat de DPA și Agerpres.

Weimer a declarat că, după o dispută care a durat mai bine de 100 de ani, urmașii ultimului împărat german au încheiat un acord important cu guvernul federal precum și cu autoritățile din Berlin și Brandenburg.

„Acest acord este un succes imens pentru Germania ca destinație culturală și pentru publicul iubitor de artă”, a spus Weimer la Berlin.

„Timp de o sută de ani, a existat o incertitudine continuă referitoare la obiecte esențiale pentru istoria artei și colecțiilor din Prusia și, astfel, pentru istoria Germaniei per ansamblu”, a mai spus el.

Bunurile includ un portret al electorului Joachim I de Brandenburg, de Lucas Cranach cel Bătrân, și un serviciu de masă pentru palatul din Wroclaw, achiziționat de împăratul Frederic al II-lea în 1750.

Potrivit publicației Tagesspiegel, acordul se referă în total la 27.000 de piese. Drepturile de proprietate asupra acestor obiecte au fost disputate încă din 1926.

Cum au ajuns bunurile familiei imperiale Hohenzollern în posesia statului german

După proclamarea Republicii de la Weimar și abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea, monarhia s-a încheiat în Germania în 1918. Bunurile familiei Hohenzollern au fost confiscate.

În 1926, a fost semnat un contract între Prusia și familia Hohenzollern care clarifică proprietatea bunurilor. Cu toate acesta, ambiguitatea privind dreptul de proprietate și solicitările de restituire au persistat timp de mai multe decenii.

Casa de Hohenzollern – condusă în prezent de Georg Friedrich, prinț al Prusiei, stră-strănepotul ultimului împărat german, Wilhelm al II-lea – a formulat pretenții referitoare la mii de opere de artă deținute în prezent de muzee.

Prințul a negociat cu autoritățile federale și locale începând cu anul 2014, solicitând restituirea a mii de opere de artă și compensații financiare pentru palatele și proprietățile expropriate. Procesele au blocat negocierile timp de mai mulți ani, dar în 2023, litigiile au fost rezolvate, ceea ce a deschis calea unor noi negocieri în toamna lui 2024.

Obiectele vor rămâne fizic în amplasamentele lor actuale, printre care Fundația palatelor și grădinilor prusace din Berlin-Brandenburg (SPSG), Fundația patrimoniului cultural prusac (SPK) și Muzeul german de istorie (DHM) din Berlin. Accesul publicului la operele de artă va fi permis în continuare.

Casa regală a României a rupt legăturile cu dinastia Hohenzollern în 2011

Amintim că fostul rege Mihai I al României a anunțat în 2011, cu 6 ani înainte de decesul său, că toate legaturile dinastice dintre casa regală și Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârșit și că din data de 10 mai a anului respectiv, familia regală a României nu va mai purta numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, ci de „Casa Regală a României”.

De atunci, niciun membru al familiei regale a României nu a mai purtat și nu a mai folosit vreun titlu conferit de Casa Princiară de Hohenzollern.

Decizia au fost luată „în conformitate cu dorințele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand de a conferi un caracter național și independent Dinastiei și Casei Noastre Regale” și „urmând datoria mea față de istorie și față de urmașii și succesorii mei”, preciza regele Mihai într-un decret publicat la momentul respectiv.

Regii României, prinți de Hohenzollern, au fost Carol I (principe al României 1866 – 1881; rege 1881-1914); Ferdinand I al României (1914 – 1927); Mihai I al României (1927 – 1930 și 1940 – 1947) și Carol al II-lea al României (1930 – 1940).