Ghici cine vine la vot? (de Ioana Lupea)

Ilfovul a reusit performanta de a depasi cu mult media pe tara ca prezenta la vot, lasand in urma judetele traditional disciplinate precum Harghita si Covasna. La polul opus se afla, la ora 17.00, sectorul 3 din Bucuresti condus de superprimarul PDL Liviu Negoita, cu o prezenta derizorie de sub 20%. Surprizele in aceste alegeri locale vin mai putin din rezultatele lor, anuntate de studiile sociologice preelectorale. De studiat si de comentat sunt profilurile votantilor si absentilor, si motivatiile celor doua grupuri. Nu de altceva, dar este important de stiut pe cine si pe ce se bazeaza democratia romaneasca, acum si in viitor.

Cine a venit la urne? La vot s-au prezentat in principal alegatorii din mediul rural si cei din judetele limitrofe Bucurestiului. Nu pentru ca simtul civic i-a trezit cu noaptea in cap. Electoratul rural voteaza reflex, este mai usor de mobilizat si mai ales de conditionat cu stimulente in natura si cu promisiuni de catre partidele politice. O alta ipoteza ar fi ca in ultimii patru ani alegatorul rural a fost unul dintre micii beneficiari ai redistribuirii bunastarii, situatie care i-a creat asteptari si sperante.

Au crescut pensiile agricultorilor, iar satele si comunele au inceput sa acceseze fondurile europene. Miza economica explica si rata de prezenta in judetele Ilfov, Giurgiu si Dambovita. Afacerile cu terenuri si marile proiecte imobiliare din jurul Bucurestiului au crescut potul pentru partidele politice in aceste alegeri.

A fi primar la Stefanesti Ilfov echivaleaza – pastrand proportiile – cu a fi primar in Chicago la inceputul industrializarii. Nu este deloc exclus sa aflam in urmatoarele zile cam cat au platit pentru un vot principalii competitori din Stefanesti, PSD si PNG. Potrivit evaluarilor organizatiilor civice, recompensa a urcat pana la 1.000 de euro. Orasenii constiinciosi au fost in principal pensionarii, fidelii unor partide sau alegatorii rationali, care au dat un vot pentru democratie si mai putin pentru un candidat sau un partid.

Cine nu a venit la urne? A-i acuza pe absenti de lipsa de civism, de nesimtire si a le ignora semnalele ar fi o lipsa de discernamant a clasei politice romanesti, in conditiile in care Occidentul studiaza absenteismul si caile de combatere a acestuia, pentru a proteja democratia. De la alegerile locale a lipsit tocmai alegatorul urban, tanar, activ, informat si rational, care a sanctionat partidele pentru calitatea proasta a candidatilor, corupti sau fosti securisti sau fara viziune ori aceiasi.

Cu cat este mai informat si cultivat, cu atat este mai deceptionat si mai tentat sa nu mearga la vot. Promisiunile de reforma morala si de profesionalizare a clasei politice facute in 2004, in special de catre formatiunile de dreapta, au creat asteptari imense in mediul urban.

Nesatisfa cute, ba chiar batjocorite, marile sperante s-au convertit in scepticism si cinism. Faptul ca partidele politice n-au putut sau n-au dorit sa gaseasca niste contracandidati pe masura lui Liviu Negoita (sectorul 3 Bucuresti), Emil Boc (Cluj), Gheorghe Ciuhandu (Timisoara) sau Klaus Johannis (Sibiu) a fost si el sanctionat aspru de alegatori, prin neprezentarea la urne. Absenta competitiei electorale conduce dupa cum se vede la lipsa de reprezentativitate a primarilor alesi.

Evenimentul Zilei