Guvernul georgian, acuzat că a folosit o armă chimică din Primul Război Mondial pentru a reprima manifestațiile masive pro-europene

Un agent chimic care a provocat senzații de arsură, dificultăți de respirație, tuse și vărsături manifestanților a fost încărcat în tunurile cu apă folosite în timpul protestelor de anul trecut, arată o anchetă jurnalistică a BBC. Guvernul de la Tbilisi a spus că această concluzie este „absurdă”.

Autoritățile din Georgia au folosit o armă chimică din perioada Primului Război Mondial pentru a reprima manifestațiile antiguvernamentale de anul trecut, sugerează dovezile adunate de BBC.

Semnele de întrebare au apărut după ce protestatarii s-au plâns de efectele simțite după ce forțele de securitate au folosit tunurile cu apă.

Demonstranții, care manifestau împotriva suspendării de către guvernul georgian a cererii de aderare la UE, au acuzat senzații de arsură, dificultăți de respirație, tuse și vărsături care au durat săptămâni întregi.

BBC World Service a discutat cu experți în arme chimice, informatori din cadrul poliției anti-revoltă din Georgia și medici, și a descoperit că dovezile indică utilizarea unui agent pe care armata franceză l-a numit „camit”.

Autoritățile georgiene au respins concluziile anchetei BBC drept „absurde” și au asigurat că poliția a acționat legal ca răspuns la „acțiunile ilegale ale unor criminali brutali”.

Agentul chimic cunoscut sub numele de camit a fost utilizat de Franța împotriva Germaniei în timpul Primului Război Mondial.

Există puține documente care să ateste utilizarea sa ulterioară, dar se crede că a fost scos din circulație la un moment dat în anii 1930, în urma preocupărilor legate de efectele sale pe termen lung.

Gazul CS – denumit adesea „gaz lacrimogen” – a fost utilizat ca înlocuitor.

Investigația personală a unui medic georgian participant la proteste

Konstantine Chakhunașvili a fost unul dintre cei care a mers în fața parlamentului Georgiei din Tbilisi încă din prima săptămână de proteste, care au început pe 28 noiembrie 2024.

Demonstranții erau indignați de anunțul partidului de guvernământ care a suspendat negocierile de aderare la UE.

Poliția din Georgia a răspuns dur, inclusiv prin utilizarea tunurilor cu apă, a spray-ului cu piper și a gazului CS.

Chakhunașvili, un medic pediatru care s-a numărat printre cei stropiți cu tunurile de apă, a declarat că pielea lui a ars zile întregi și că senzația nu a putut fi îndepărtată prin spălare. De fapt, a spus el, „era și mai rău când încercam să o spăl”.

Chakhunașvili a făcut prin urmare un apel pe rețelele sociale, rugându-i pe cei care au fost prezenți să completeze un chestionar.

Aproape 350 de persoane au răspuns, iar aproape jumătate dintre oameni au spus că au suferit unul sau mai multe efecte secundare timp de peste 30 de zile.

Aceste simptome pe termen lung variau de la dureri de cap, oboseală, tuse, dificultăți de respirație și vărsături.

Studiul său a fost evaluat și a fost acceptat pentru publicare de Toxicology Reports, o revistă internațională.

Raportul doctorului a confirmat concluzia la care ajunseseră jurnaliștii locali, medicii și organizațiile pentru drepturile civile, și anume că apa din tunurile folosite pentru reprimarea protestelor fusese probabil amestecată cu o substanță chimică.

Aceștia ceruseră guvernului să identifice substanța utilizată, dar Ministerul Afacerilor Interne, responsabil cu poliția, a refuzat.

Substanța a fost testată în prealabil

Mai mulți informatori de rang înalt, care au legături cu Departamentul pentru Sarcini Speciale – denumirea oficială a poliției anti-revoltă din Georgia – au ajutat BBC să determine identitatea probabilă a acestei substanțe chimice.

Un fost șef al departamentului de armament, Lașa Șergelașvili, a spus că din punctul lui de vedere este vorba despre același compus pe care chiar el l-a testat pentru utilizarea în tunurile cu apă în 2009.

Efectele acelui produs, a spus el, erau diferite de orice altceva experimentase până atunci. I-a fost greu să respire după ce a stat în apropierea locului unde fusese pulverizat, iar el și cei 15-20 de colegi care l-au testat nu au reușit să-l spele cu ușurință.

„Am observat că efectul nu dispărea, așa cum se întâmplă în cazul gazului lacrimogen. Chiar și după ce ne-am spălat fețele cu apă și apoi cu o soluție specială de bicarbonat de sodiu și apă, preparată în prealabil, tot nu puteam respira liber”, a spus el.

Șergelașvili a spus că, în urma testelor, a recomandat autorităților să nu utilizeze substanța chimică.

Cu toate acestea, el a observat că tunurile cu apă erau totuși încărcate cu această substanță – și că situația a rămas neschimbată cel puțin până în 2022, când și-a dat demisia și a părăsit țara.

Vorbind din noua sa casă din Ucraina, el a declarat pentru BBC că, atunci când a văzut imaginile cu protestele de anul trecut, a bănuit imediat că demonstranții au fost expuși la aceeași substanță chimică.

Colegii cu care a păstrat legătura și care încă mai ocupă funcții în cadrul poliției i-au confirmat acest lucru, a adăugat el.

BBC a vorbit cu un alt fost ofițer de poliție de rang înalt, care a confirmat acest lucru.

Două substanțe chimice fără nume

Șergelașvili a spus că nu cunoaște numele substanței chimice pe care a fost rugat să o testeze. Însă BBC a reușit să obțină o copie a inventarului Departamentului pentru Sarcini Speciale, datat decembrie 2019.

Jurnaliștii au aflat că acesta conținea două substanțe chimice fără nume. Acestea erau pur și simplu enumerate ca „Lichid chimic UN1710” și „Pudră chimică UN3439”, împreună cu instrucțiuni privind modul în care trebuie amestecate.

Un ofițer de poliție de rang înalt a identificat cele două substanțe chimice fără nume ca fiind cele care probabil au fost adăugate în tunul cu apă. Apoi, jurnaliștii au identificat substanțele.

UN1710 a fost ușor de identificat, deoarece acesta este codul pentru tricloretilenă (TCE), un solvent care permite dizolvarea altor substanțe chimice în apă.

UN3439 a fost mult mai greu de identificat, deoarece este un cod generic pentru o gamă întreagă de substanțe chimice industriale, toate fiind periculoase.

Însă singura folosită vreodată ca agent de control al revoltelor este cianura de bromobenzil, cunoscută și sub numele de camit, dezvoltată de Aliați pentru a fi utilizată în Primul Război Mondial.

Opinia unui expert mondial

Profesorul Christopher Holstege, expert mondial în toxicologie și arme chimice, a fost apoi rugat să evalueze dacă este posibil ca aceasta să fie subtanța utilizată la Tbilisi.

Pe baza rezultatelor studiului doctorului Chakhunașvili, a mărturiilor victimelor, a inventarului poliției anti-revoltă și a relatării lui Șergelașvili cu privire la testele chimice, Holstege a a răspuns afirmativ.

„Pe baza probelor disponibile, constatările clinice raportate atât de persoanele expuse, cât și de alți martori sunt în concordanță cu cianura de bromobenzil”, a spus el.

El a exclus posibilitatea ca simptomele să fi fost cauzate de măsuri mai convenționale, cum ar fi gazul CS, care a fost utilizat și de poliția anti-revoltă din Georgia anul trecut.

„Persistența efectelor clinice nu este compatibilă cu agenții tipici utilizați pentru dispersarea mulțimii, cum ar fi CS”, a spus el.

El a speculat că ar fi fost utilizată deoarece ar fi avut un puternic efect disuasiv.

„Ar fi ținut oamenii la distanță pentru o lungă perioadă de timp. Nu s-ar fi putut decontamina (singuri). Ar fi trebuit să meargă la spital. Ar fi trebuit să părăsească zona. Dacă într-adevăr este așa – că această substanță chimică a fost readusă în uz – atunci este extrem de periculoasă”, a subliniat el.

Guvernul neagă

Concluziile sunt îngrijorătoare, a declarat Alice Edwards, raportorul special al ONU pentru tortură. Edwards a scris anterior guvernului Georgiei cu privire la acuzațiile de violență și tortură formulate la adresa poliției.

Lipsa unei reglementări stricte privind utilizarea substanțelor chimice în tunurile cu apă este o problemă pe care ea ar dori să o abordeze.

„Mă determină să consider (această practică) ca fiind o armă experimentală. Iar populația nu ar trebui să fie niciodată supusă unor experimente. Acest lucru constituie o încălcare flagrantă a legislației privind drepturile omului”, a spus ea.

Autoritățile din Georgia au spus că concluziile anchetei jurnalistice sunt „profund frivole” și „absurde”.

Oficialii de la Tbilisi au afirmat că forțele de ordine au acționat „în limitele legii și ale constituției” atunci când au răspuns la „acțiunile ilegale ale unor infractori brutali”.

Protestele din Tbilisi au scăzut în amploare, de când guvernul a majorat amenzile și pedepsele cu închisoarea, dar nu ca frecvență.

Aproape în fiecare seară, în ultimul an, demonstranții au cerut demisia guvernului pe care îl acuză de fraudarea alegerilor, de favorizarea intereselor rusești și de adoptarea unei legislații din ce în ce mai draconice împotriva societății civile.

Partidul de guvernământ Visul Georgian a negat că guvernul sau președintele de onoare al partidului, Bidzina Ivanișvili, ar fi pro-ruși sau ar urmări interesele Rusiei.

Acesta a declarat pentru BBC că modificările legislative din ultimul an au servit intereselor „bunăstării publice”.