Guvernul liberal Cîțu lasă Hidroelectrica fără bani de investiții
Acționarii Hidroelectrica, adică Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea, au hotărât în unanimitate să jumulească de bani compania. Este una dintre cele mai profitabile companii din România, astfel că banii ei sunt tentanți pentru acționari, chiar dacă o lasă fără resurse pentru investiții cu impact major în economie. Practic, în ultima ședință AGA s-a decis transformarea întregului profit în dividende. Și de parcă nu ar fi fost suficient, statul român a acceptat și propunerea Fondului Proprietatea de a lua 1 miliard de lei din rezervele companiei.
Interesant este că această practică de a transforma în dividende cea mai mare parte din profiturile și rezervele companiilor de stat era specifică guvernelor PSD. Acestea preferau să ia banii societăților profitabile ignorând nevoia de investiții. În mod surprinzător, ceea ce a făcut acum un Guvern liberal întrece chiar și guvernele social-democrate.
Mai exact, din profitul net de 1,30 miliarde de lei obținut în 2020, Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea au decis să repartizeze sub formă de dividende 1,28 miliarde de lei. Alte 17,8 milioane de lei reprezintă participarea salariaților la profit. Cu alte cuvinte, tot profitul a fost luat și nu a mai rămas nimic pentru investiții.
Partea Ministerului Energiei, adică 1 miliard de lei (proporțională cu 80% din acțiuni), se va duce la bugetul statului, și va fi folosită pentru acoperirea găurilor bugetare. În ceea ce privește Fondul Proprietatea este de înțeles atitudinea având în vedere că în calitatea sa de acționar minoritar (20% din participații) nu urmărește decât dividendele, fiind, de altfel, renumit pentru împotrivirea sa față de investiții majore.
Investiții de multe miliarde de euro în planul Hidroelectrica
Însă este greu de înțeles atitudinea Guvernului Cîțu, în condițiile în care însuși premierul a repetat de nenumărate ori că investiţiile sunt singura soluţie pentru creştere economică. De precizat că o astfel de decizie nu se ia doar la nivel de minister, ci la nivelul cel mai de sus în Guvern.
În domeniul energetic este nevoie de investiții uriașe, mai ales că România deja începe să resimtă lipsa lor în capacități noi de producere a energiei electrice. În plus, prin obligațiile asumate în fața Comisiei Europene este obligatoriu să fie demarate cât mai rapid investiții pentru tranziția către energia verde. În următorii ani, trebuie să renunțăm la sursele de energie poluante (cărbunele) și să le înlocuim cu cele nepoluante. România și-a asumat o ţintă de 30,7% energie din surse regenerabile în consumul naţional până în 2030. Comisia Europeană solicită chiar mai mult, 34%, și cel mai probabil, România va accepta această nouă țintă. Pentru astfel de investiții, fondurile europene nu sunt suficiente.
FOTO: Parc eolian off-shore
Hidroelectrica are în plan câteva proiecte de investiții majore, pe lângă cele obișnuite care vizează amenajări hidroenergetice și retehnologizări. Potrivit proiectului de buget pe 2021, propune proiecte de diversificare a portofoliului de afaceri:
- Capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene on-shore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW
- Capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de cca. 50 MW-100MW
Pentru aceste două proiecte, Hidroelectrica are în vedere achiziționarea de participațiuni, iar valoarea estimată pentru 2021-2023 este de 3,8 miliarde de lei.
De asemenea, Rreprezentanții Hidroeletrica declaraseră în urmă cu câteva luni că urmăresc cu mare interes ce se întâmplă cu legislaţia offshore, deoarece ar intenționa să investească în energie eoliană în Marea Neagră. În strategia investițională a companiei, costurile pentru construirea centralelor eoliene offshore sunt estimate la 2,8 miliarde de lei.
Hidroelectrica ar mai avea în intenție să dezvolte prin parteneriat cu Verbund hidrogen „verde“ prin electroliza apei la scară largă în România, utilizând un mix de energie verde (eoliană off grid şi hidro on-grid). Ulterior hidrogenul rezultat ar urma să fie înglobat într-un ulei mineral şi transportat pe Dunăre către ţări din programul Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia.
Pe scurt, toate aceste investiții necesită sume uriașe de bani, multe miliarde de euro, însă Guvernul României pare mai preocupat de acoperirea temporară a găurilor bugetare.
INTERVIURILE HotNews.ro