Sari direct la conținut

Guvernul, în alertă după ce Transelectrica a început să piardă procesele cu foștii șefi, la curțile internaționale de arbitraj / Alina Gorghiu: Litigiile companiilor de stat trebuie soluționate în țară

HotNews.ro
Litigiu, Foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia
Litigiu, Foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia

​Litigiile cu foștii șefi de companii publice, care ajung la curțile internaționale de arbitraj, bagă statul la cheltuieli prea mari, se arată într-un memorandum discutat joi de Guvern, semnat de Alina Gorghiu, ministrul Justiției, și Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului. În document sunt amintite și litigii pierdute pe bandă rulantă de către Transelectrica, la Centrul de Arbitraj de la Viena, cu foști șefi ai companiei, pentru care trebuie să plătească inclusiv cheltuielile de arbitraj.

Potrivit documentului, costurile generate de soluționarea litigiilor în străinătate sunt ridicate, având efecte negative substanțiale asupra bugetului statului. De aceea, prin memorandum se propune completarea legislației privind guvernanța corporativă, astfel încât la negocierea contractelor de mandat cu managerii de companii de stat să se țină cont de aspectele financiare ale litigiilor în străinătate.

Alina Gorghiu: Litigiile trebuie soluționate în țară

UPDATE 14.50: ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că „firesc și corect” este ca litigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să fie soluționate în țară.

  • „Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România. Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta.
  • Situația de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România și membrii consiliului de administrație/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluționa de către jurisdicții arbitrale internaționale (Viena, Paris, Londra etc).
  • Situația trebuie rezolvată. Din rațiuni ce țin de încrederea în justiția națională, dar și din motive economice. Costurile privind soluționarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente”, a spus ALina Gorghiu.

Guvernul s-a sesizat după articolele din presă: Există o tendință ca în contractele de mandat ale directorilor să fie incluse curțile internaționale

Din informațiile apărute în mass-media rezultă o tendință în includerea în contractele de mandat ale administratorilor/ directorilor de companii a unor clauze privind soluționarea eventualelor diferende la jurisdicții arbitrale internaționale, Viena, Paris, Londra etc (clauze compromisorii), ceea ce generează costuri ridicate (taxe, arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc), cu impact asupra bugetului acestor societăți/regii autonome și, implicit, asupra bugetului statului, se arată în documentul guvernamental.

Memorandumul arată că presa a relatat cum Transelectrica a pierdut numeroase litigii la Centrul de Arbitraj de la Viena, deschise de foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directorat, pe motiv că au fost înlocuiți din funcții înainte de expirarea mandatelor.

Potrivit acestuia, ar trebui ca la negocierea clauzelor cu șefii să fie luate în considerare „costurile ridicate generate de soluționarea litigiilor în străinătate, cu efecte negative substanțiale asupra bugetului statului, dar și, pe de altă parte, faptul că această opțiune contractuală poate avea efecte negative și în ceea ce privește percepția asupra sistemului judiciar românesc și asupra arbitrajului instituționalizat românesc”.

„Mecanismul național este mai suplu și mai rapid”

„În ceea ce privește impactul bugetar, este de semnalat și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv în cauze românești, potrivit căreia poate fi antrenată răspunderea statului pentru obligațiile unei societăți, dacă aceasta nu are o independență instituțională și operațională față de stat”, se mai precizează în document.

Acesta mai arată că „hotărârea arbitrală trebuie recunoscută şi poate fi executată în România dacă diferendul formând obiectul acesteia poate fi soluționat pe cale arbitrală în România şi dacă hotărârea nu conține dispoziții contrare ordinii publice de drept internațional privat român”.

Guvernul consideră că acestea sunt aspecte care arată că introducerea în clauze tribunalelor arbitrale străine „reprezintă un mecanism mai complex și mai dificil în raport de cel național, acesta din urmă fiind mai suplu și mai rapid în soluționarea litigiilor”.

Ministerul Justiției și SGG vor completarea legislației privind guvernanța corporativă

La negocierea contractelor de mandat vor trebui urmărite obiective de eficientizare a cheltuielilor bugetare, este ideea desprinsă din Memorandum. De aceea, Ministerul Justiției și Secretariatul General al Guvernului propun:

  • Elaborarea de către fiecare autoritate care controlează companii de stat a unor materiale de sinteză privind situația litigiilor cu cei cu care au fost încheiate contracte de mandat. Sintezele vor fi comunicate Agenției pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
  • Realizarea de către AMEPIP a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea și reflectarea aspectelor legate de negocierea clauzelor contractuale privitoare la modalitățile de soluționare a eventualelor litigii.
  • Completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale.

Sursa foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro