Skip to content
Economie

Guvernul și BNR au discutat despre un plan multianual de împrumuturi

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Premierul s-a întâlnit în această dimineață cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Discuția s-a concentrat pe necesitatea unui plan multianual pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru HotNews surse participante la discuții.

De asemenea, discuțiile au mai vizat situația economică a țării.

De ce contează acum

România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, în timp ce datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB.

Presiunea vine însă nu doar din deficit, ci și din refinanțare. Potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 de miliarde de lei, în jur de 13,5% din PIB, alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. Un plan multianual ar permite eșalonarea acestor scadențe și reducerea riscului de refinanțare.

România a prevăzut pentru 2026 aproximativ 60,8 miliarde de lei numai pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Este o creștere de 10,3 miliarde de lei față de 2025, adică aproximativ 20%. Aceasta este suma bugetată, nu bilanțul final al plăților din acest an

Suma reprezintă aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde de lei.

Acești bani acoperă doar dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Sunt costurile datoriei acumulate, nu doar ale împrumuturilor noi din 2026.

Inflație ridicată, creștere slabă

Tabloul macroeconomic complică ecuația. FMI și Banca Mondială estimează că România va avea parte de recesiune ușoară în 2026, în vreme ce OCDE estimează o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial.

Inflația rămâne ridicată: ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și o rată de aproximativ 6% la final de an, iar OCDE vede revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027,.

Pentru BNR, coordonarea cu guvernul este esențială: un calendar predictibil de împrumuturi reduce presiunea pe randamente, susține stabilitatea leului și lasă politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade.

Miza

Un plan multianual de finanțare ar transmite piețelor și agențiilor de rating un semnal de disciplină, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Rămâne de văzut cum intenția discutată astăzi se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare de maturitate, monedă și structură a datoriei.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări legate de bani și economie , te poți abona aici: