Harta accidentelor de muncă în România și în alte țări din Europa. Numărul e în creștere la noi, dar Grecia și Spania prezintă date cutremurătoare

Numărul și distribuția geografică a accidentelor de muncă din România a crescut în ultimii 10 ani, potrivit statisticilor publicate de Ministerul Muncii. De asemenea, numărul accidentelor de la serviciu spre casă (sau invers, de acasă până la serviciu), denumite „accidente de traseu” aproape că s-a dublat în ultimii 10 ani. Există și țări în Europa cu situații speciale.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Dan Popa (HotNews.ro), cu contribuția lui Ieva Kniukštienė (Delfi – Lituania), Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania), Sarah Rost (Voxeurop – Franța) și Eva Papadopoulou (EfSyn – Grecia).

Noiembrie 2024: Un accident de muncă a avut loc la Complexul Energetic Oltenia, iar un angajat a ajuns în stare gravă la spital. Bărbatul a căzut de la o înălțime de 10 metri și a suferit multiple traumatisme. În același an, în orașul Odorheiu Secuiesc din județul Harghita, clădirea unui internat s-a prăbușit parțial , incidentul soldându-se cu un deces și trei răniți, potrivit anunțului făcut de autorități. Nu a existat nicio indicație cu privire la cauza prăbușirii.

La Vaslui, la un depozit de cereale, în urma unui incident nefericit, unul dintre angajați a fost acoperit de o cantitate mare de grâu. Într-o tentativă disperată de a-l salva, un coleg în vârstă de 61 de ani a legat o frânghie de siguranță și a coborât pentru a încerca să îl extragă. Din păcate, în timp ce se afla legat cu frânghia, o altă parte din cereale s-a prăbușit peste el, iar bărbatul a fost strangulat.

Numărul și distribuția geografică a accidentelor de muncă din România a crescut în ultimii 10 ani

Numărul și distribuția geografică a accidentelor de muncă din România a crescut în ultimii 10 ani, potrivit statisticilor publicate de Ministerul Muncii.  De asemenea, numărul accidentelor de la serviciu spre casă (sau invers, de acasă până la serviciu), denumite „accidente de traseu” aproape că s-a dublat în ultimii 10 ani.

Acum 10 ani, în 2014, se înregistrau 3.604 accidente de muncă, dintre care 185 mortale. Accidentele de traseu au înregistrat 386 de cazuri și 16 decese.

Cinci ani mai târziu, în 2019, numărul lor creștea la 5.145, însă numărul deceselor a scăzut la 182. Accidentele de traseu au înregistrat o ușoară creștere, cu 707 cazuri și 29 decese.

Anul trecut, în 2024, datele preliminare arată o creștere continuă a numărului total de accidente, ajungând la 5.347, dar o scădere semnificativă a accidentelor mortale, la 108. Accidentele de traseu continuă să fie o problemă, cu 731 cazuri și 10 decese.

Harta riscurilor: Unde se produc cele mai multe accidente?

Distribuția geografică a accidentelor de muncă din România subliniază concentrarea acestora în anumite centre economice.

Județele cu cel mai mare număr de accidentați (în 2023, an pentru care există date definitive):

• București conduce detașat cu 1.072 de accidentați (aproape un sfert din numărul total de accidente de muncă), ceea ce reflectă densitatea economică și a forței de muncă din Capitală.
• Urmează Brașov (288), Timiș (258), Constanța (189), Maramureș (175), Prahova (156), Argeș (149) și Bihor (147). Aceste județe sunt, de asemenea, poli economici importanți, cu o activitate industrială și comercială intensă.

Județele cu cel mai mare număr de accidente mortale:

• Alba se distinge cu 7 accidente mortale (7,8%), urmată de Galați și Gorj (câte 6).
• Alte județe cu un număr semnificativ de decese includ Bacău, Bihor, Constanța, Iași, Maramureș, Neamț (câte 4), Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj (câte 3). Această distribuție sugerează că riscurile mortale nu sunt neapărat direct proporționale cu numărul total de accidente, indicând tipuri de activități cu risc sporit în aceste zone.

Sectoare cu cel mai mare număr de accidente de muncă:

Analiza pe sectoare de activitate oferă o perspectivă asupra industriilor care necesită o atenție deosebită în ceea ce privește siguranța muncii.

• Comerțul cu amănuntul: 449 accidentați (9,2%).
• Activitate nedeclarată: 442 accidentați (9,1%). Această categorie este deosebit de îngrijorătoare, deoarece lipsa reglementării și a supravegherii sporește exponențial riscurile pentru angajați.
• Construcții de clădiri: 253 accidentați (5,2%).
• Transporturi terestre și prin conducte: 250 accidentați (5,1%).
• Activități referitoare la sănătatea umană: 208 accidentați (4,3%).
• Industria alimentară: 194 accidentați (4,0%).

Sectoare cu cel mai mare număr de accidente mortale:

• Construcții de clădiri: 11 accidente mortale (12,2%). Deși nu este pe primul loc la numărul total de accidente, industria construcțiilor rămâne un sector cu risc ridicat de deces.
• Transporturi terestre și prin conducte: 9 accidente mortale (10,0%).
• Silvicultură și exploatare forestieră: 8 accidente mortale (8,9%).
• Lucrări de geniu civil: 7 accidente mortale (7,8%).
• Agricultură, vânătoare și servicii anexe: 5 accidente mortale (5,6%).
• Prelucrarea lemnului: 3 accidente mortale (3,3%).

Aceste date subliniază că sectoare precum construcțiile și transporturile, unde riscurile fizice sunt inerente, continuă să fie surse majore de accidente grave și mortale.

Vârsta și experiența – factori cruciali în analiza accidentelor

Analiza demografică a persoanelor accidentate oferă informații valoroase pentru campaniile de prevenire.

• Vârsta: Persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani dețin cea mai mare pondere a accidentaților, reprezentând 30,5% din total. Acest lucru ar putea indica o combinație de factori, cum ar fi oboseala cumulată, afecțiuni medicale preexistente sau o adaptare mai lentă la noile tehnologii sau proceduri.
• Vechimea la locul de muncă: Un aspect remarcabil este că 72,5% dintre persoanele accidentate au o vechime de până la 5 ani. Mai mult, 43,3% au o vechime sub 1 an, iar 10,3% între 1 și 3 ani. Aceste cifre sugerează că lipsa de experiență și familiarizarea insuficientă cu specificul locului de muncă sunt factori majori de risc, în special pentru noii angajați.

Ocupațiile cu risc crescut: cine este cel mai expus?

Identificarea ocupațiilor cele mai afectate permite o abordare țintită a măsurilor de prevenire.

• Lucrător comercial: Cu 234 de accidentați (84,2% din totalul persoanelor accidentate din această categorie), această ocupație este pe primul loc. Remarcabil este faptul că 84,2% dintre aceștia au o vechime de până la 5 ani, iar 52,6% sub 1 an. Aceasta indică necesitatea unor programe de instruire și supraveghere sporite pentru personalul nou angajat în comerț.
• Manipulant mărfuri: A doua ocupație cu risc, cu 208 accidentați (4,3% din totalul accidentaților pe economie). Aici, 87% au o vechime de până la 5 ani, iar 58,7% sub 1 an.
• Conducător auto transport rutier de mărfuri: A treia ocupație ca pondere, cu 192 accidentați (3,9%). Dintre aceștia, 80,7% au o vechime de până la 5 ani, iar 50,0% sub 1 an.
• Muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor: Cu 164 accidentați (3,4%), unde 82,3% au vechime de până la 5 ani, și 54,8% sub 1 an.

Grecia:  Trei din patru accidente de muncă mortale sunt invizibile în statisticile oficiale

Conform cercetărilor științifice independente în curs de desfășurare ale OSEETEE (Federația Asociațiilor Angajaților din Întreprinderile Tehnice) și adatelor citate de președintele acesteia, Andreas Stoimenidis, de la începutul anului 2025 în Grecia au avut loc 53 de accidente de muncă mortale.

 În 2024, în Grecia au fost înregistrate un total de 146 de accidente de muncă mortale, în timp ce în 2023 au fost raportate 14.920 de accidente de muncă, dintre care 108 au fost mortale.

Cu toate acestea, aproape trei din patru accidente de muncă mortale care au loc în Grecia trec „sub radarul” autorităților de control și sunt invizibile din statisticile oficiale. Drept urmare, cartografierea precisă a problemei și luarea unor măsuri eficiente sunt subminate. 

Potrivit lui Stoimenidis, care din februarie 2022 este președintele Grupului de lucru Vision Zero al Comisiei, care dezvoltă strategia pentru eliminarea accidentelor și bolilor profesionale în Europa, subliniază: „În acest fel, creăm o poveste de succes cu cifre impresionante, deoarece transmitem UE un sfert din incidentele reale”. Acest lucru este indicativ pentru faptul că, din datele colectate de OSETEE, care stau la baza dialogului public și social, sectorul cu cele mai mari pierderi este sectorul agricol, care în 2024 a înregistrat 36 de decese. Pierderi, însă, care nu sunt înregistrate ca accidente profesionale mortale, ci, de obicei, ca accidente rutiere. 

Subraportarea accidentelor de muncă din țara noastră pare să fi fost observată de organizațiile europene, deoarece problema este investigată de Eurostat: „Am solicitat Comitetului consultativ al Comisiei, care s-a întrunit în noiembrie anul trecut, să aibă un reprezentant al Eurostat prezent la următoarea reuniune din mai pentru a purta o discuție pe marginea datelor, iar solicitarea a fost acceptată”.

În mod similar, decesele cauzate de boli profesionale nu sunt înregistrate în Grecia, ceea ce o face aproape singura țară din UE care nu raportează nicio boală profesională către Eurostat și, din păcate, ocupând un alt clasament negativ în UE. Studiile oficiale realizate de Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate la Muncă, în colaborare cu organisme prestigioase, le estimează însă la o medie de 2.500 pe an.

Situația este agravată de lipsa unui cadru legislativ privind aspecte critice, cum ar fi stresul termic, care afectează lucrătorii din cauza incendiilor mai frecvente, și absența unui mecanism de monitorizare a respectării condițiilor de muncă adecvate. „De asemenea, agenții cancerigeni nu sunt măsurați. Nu există verificări regulate ale lucrătorilor, nu există verificări epidemiologice, așadar o boală cauzată de expunerea la un poluant (gaz, combustibil, soare etc.) nu este înregistrată. Nici, bineînțeles, nu este tratată în timp”, comentează dl Stoimenidis.

În Grecia, sectorul agricol este cel în care se înregistrează cele mai multe accidente de muncă, urmat de sectorul construcțiilor, sectorul utilităților publice, construcțiile navale, dar și sectorul maritim și turismul. Trebuie menționat că șantierele navale sunt în responsabilitatea Ministerului Mediului și Energiei, care are mai puțin de 10 inspectori la nivel național pentru a acoperi câteva mii de lucrători.

Lituania: 19 accidente mortale și 120 de lucrători care au suferit vătămări grave

Estimările preliminare sugerează că în Lituania în 2024, excluzând decesele din traficul rutier au existat 19 accidente mortale la locul de muncă și 120 de lucrători au suferit vătămări grave. Cu un an în urmă au existat 20 de rapoarte de accidente de muncă soldate cu decese și 112 rapoarte de accidente de muncă soldate cu vătămări grave ale lucrătorilor. Numărul accidentelor mortale la locul de muncă în 2024 a scăzut ușor, iar numărul accidentelor grave a crescut față de 2023.

Deși numărul accidentelor de muncă a scăzut lent în ultimii ani, au existat două focare de accidente mortale și grave la locul de muncă în 2024, cu 4 accidente mortale și 18 accidente grave în iunie și iulie.

Spania: În fiecare zi, doi lucrători mor într-un accident de muncă 

În Spania, în cursul anului 2023, au fost înregistrate 647.495 de accidente de muncă, conform cifrelor oficiale ale Ministerului Muncii și Economiei din Spania.

Majoritatea s-au produs în timpul zilei de lucru, mai exact 558.936 de accidente, reprezentând 86,3%.

Restul au avut loc în timpul deplasării de acasă la locul de muncă sau invers; acestea sunt ceea ce se numește accidente de traseu.

În 2023, au existat 616 accidente de muncă mortale în timpul zilei de lucru, reprezentând 0,1% din totalul accidentelor de muncă 

Față de 2022, când au fost 711 accidente de muncă, în 2023 numărul lor a scăut ușor, așadar. 

Potrivit sindicatului spaniol UGT, în ceea ce privește evoluția: „creșterea treptată care a început în 2019 și a atins un vârf în 2022 și a scăzut apoi, începând din 2023”. 

În 35 de ani, din 1988, primul an cu date, s-au produs 42.200 de accidente mortale în Spania, potrivit sindicatului UGT.

În fiecare zi, doi lucrători mor într-un accident de muncă în Spania, potrivit sindicatului UGT. În fiecare zi, au avut loc 3.336 de accidente de muncă, dintre care 13 au fost grave. 

Sectorul de activitate cu cea mai mare rată de incidență a accidentelor de muncă a fost Construcțiile, care depășește cu peste două ori media indicilor sectoriali.

O treime din accidentele din timpul zilei de lucru s-au datorat suprasolicitarii fizice, urmate de lovituri sau coliziuni cu un obiect staționar (lucrător în mișcare) (26,7%) și coliziuni sau lovituri cu un obiect în mișcare (16,5%).

În 2023 a avut loc o reformă a muncii care a dus la reducerea angajărilor temporare și, prin urmare, la reducerea accidentelor de muncă, 

Franța – Sănătatea și reparațiile auto-moto sunt sectoarele cu cele mai multe accidente de muncă 

Între 2020 și 2021, s-a înregistrat o creștere de 12% a numărului de accidente de muncă în Franța, în toate sectoarele industriale, potrivit radio France. Între 2022 și 2023, acestea au scăzut cu 1,5%, dar bolile profesionale au crescut cu 7%, potrivit agenției naționale de asigurări de sănătate.

De la începutul pandemiei, numărul accidentelor de muncă nu a mai atins niciodată aceleași niveluri ca înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19 și de restricțiile ulterioare: acestea sunt chiar cu 15% mai mici în 2023.

Conform Ministerului Muncii, sectoarele cu cele mai multe accidente de muncă: Sănătatea umană și acțiunea socială (128 860 în 2022), Reparații auto și motociclete (89 310 în 2022), Activități administrative și suport (86 690 în 2022)

În ceea ce privește factorii de risc, aproximativ jumătate din accidentele de muncă au fost legate de mutarea obiectelor. Acestea sunt urmate îndeaproape de căderile de la înălțime și utilizarea utilajelor grele.

Există o campanie guvernamentală pe termen lung care este planificată să se încheie în 2025: aceasta cuprinde prevenirea și creșterea gradului de conștientizare, subliniind în special faptul că responsabilitatea revine angajatorilor. De asemenea, conține un plan specific de combatere a bolilor profesionale.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.