Harta riscurilor de țară în 2025 – Istoria se repetă sau e timpul pentru o schimbare?

Indicatorii Băncii Mondiale arată un mediu de afaceri favorabil în România, dar corupția rămâne o provocare. În plus, deși s-a format un nou guvern pro-european alcătuit din patru partide, stabilitatea acestuia rămâne incertă, notează Allianz Trade în analiza lor privind Harta Riscurilor de Țară.

Creștere moderată, inflație ridicată și riscuri economice persistente

România a fost una dintre economiile emergente cu cea mai solidă performanță, însă perioadele de creștere economică accelerată, însoțite de dezechilibre, au generat îngrijorări, mai arată Harta Riscurilor de Țară.

În ultimele două decenii, PIB-ul real a crescut în România în medie, cu +3,7% anual, depășind media statelor membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Economia a fost afectată puternic de criza globală generată de pandemie în 2020 (-3,7%), înregistrând o creștere de 5,7% în 2021. Totuși, perspectivele economice s-au deteriorat semnificativ odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, din cauza dependenței anterioare de importurile energetice din Rusia și a impactului sancțiunilor UE, care au amplificat inflația și riscul de penurie energetică.

Susținută de consumul robust, în 2022, economia României a rezistat mai bine decât se anticipa, investițiile și cererea externă, atingând o creștere de +4,1%. Însă, inflația în creștere, dobânzile ridicate, cererea externă în scădere și reducerea încrederii în mediul de afaceri au frânat expansiunea economică în 2023, când PIB-ul real a avansat cu doar +2,1%.

Dobânda reală a fost negativă între 2017 și octombrie 2023, iar inflația a atins niveluri de două cifre între 2022 și 2023

În 2024, economia a încetinit și mai mult, cu o creștere de +1,4% în prima jumătate a anului, urmată de o scădere de -0,3% în trimestrul III, ceea ce a dus la un avans anual modest de doar +0,8%.

Pentru 2025 și 2026, analiștii anticipează o accelerare economică estimată la +3,1% și +3,6%, susținută de investițiile publice reziliente, redresarea consumului intern și relaxarea treptată a politicii monetare.

Deși Banca Națională a României (BNR) urmărește să mențină inflația la un nivel stabil (2,5% ± 1pp), politica monetară a fost relaxată o perioadă îndelungată. Dobânda reală a fost negativă între 2017 și octombrie 2023, iar inflația a atins niveluri de două cifre între 2022 și 2023, în mare parte din cauza creșterii prețurilor la energie.

Banca Națională a României a crescut rata dobânzii de referință de la 1,25% în septembrie 2021 la 7,00% în ianuarie 2023, pentru a controla creșterea prețurilor. Apoi, în iulie 2024, a început să reducă treptat dobânda, ajungând acum la 6,5%.

De asemenea, Banca Centrală a intervenit frecvent pe piețele valutare pentru a menține stabilitatea cursului RON/EUR, o strategie care va continua, cât timp dispune de rezerve valutare suficiente. În ceea ce privește inflația, aceasta va rămâne mai persistentă decât în economiile vecine, fiind susținută de creșteri salariale puternice, majorări ale prețurilor la alimente și politici fiscale relaxate. După un nivel de 5,6% în 2024, inflația este prognozată să scadă la 4,5% în 2025 și 3,4% în 2026.

Finanțe publice și externe îngrijorătoare

În România, situația finanțelor publice continuă să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare. Stimulentele fiscale pro-ciclice au dus la creșterea deficitului bugetar la -4,3% din PIB în 2019, iar acest dezechilibru s-a accentuat semnificativ în 2020 (-9,3%) și 2021 (-7,2%), pe fondul măsurilor de sprijin economic legate de pandemia Covid-19.

În 2022-2023, deficitul anual a rămas ridicat, la peste -6% din PIB, reflectând atât scăderea veniturilor fiscale, cât și creșterea cheltuielilor ca răspuns la criza generată de războiul din Ucraina. Deși sunt planificate măsuri de consolidare fiscală, deficitul este estimat să rămână peste -5% din PIB în perioada 2024-2026. În paralel, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, iar estimările indică depășirea pragului de 50% în perioada 2024-2026.

Un alt motiv de îngrijorare pentru economia României sunt finanțele externe.

Deficitul de cont curent, adică diferența dintre ce importă și ce exportă România, s-a accentuat constant, ajungând la -9,3% din PIB în 2022 și rămânând ridicat și în 2023-2024, la peste -7%. Un aspect îngrijorător este că doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investiții străine directe, mult mai puțin decât procentul de 75% considerat acceptat. În plus, această proporție a scăzut semnificativ față de 2016, când 168% din deficit era acoperit de astfel de investiții.

Pentru 2025-2026, se estimează că exporturile și importurile vor crește într-un ritm similar, menținând deficitul de cont curent la peste -6% din PIB. În același timp, acoperirea acestuia prin ISD va rămâne sub 50%, în condițiile în care fluxurile de capital către piețele emergente mai slabe vor rămâne modeste pe fondul incertitudinilor economice globale.

Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea crește nevoile de finanțare externă până la niveluri critice. Pe de altă parte, rezervele valutare ale BNR și-au revenit după minimele temporare din 2022, ajungând la 70 miliarde USD în august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri – un nivel considerat adecvat. Totuși, acestea nu acoperă integral plățile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%.

Există slăbiciuni în ceea ce privește integritatea guvernamentală și libertatea financiară

În ceea ce privește mediul de afaceri din România, acesta este, în general, favorabil, deși persistă anumite vulnerabilități. Indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale sugerează că reglementările și cadrul juridic sunt, în linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, însă percepția asupra corupției rămâne o problemă.

Indexul Libertății Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din peste 180 de economii, evidențiind puncte forte în domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor. Totuși, există slăbiciuni în ceea ce privește integritatea guvernamentală și libertatea financiară.

În clasamentul Allianz Trade, Environmental Sustainability Index, România ocupă locul 54 din 210 economii, având rezultate bune la eficiența energetică, emisiile de CO₂ pe unitatea de PIB și stresul hidric. Cu toate acestea, persistă vulnerabilități în producția de energie regenerabilă, rata de reciclare și capacitatea de adaptare la riscurile climatice.

În ceea ce privește riscul politic sistemic, acesta este moderat, dar volatilitatea politică este ridicată. Totuși, incertitudinea politică afectează perspectivele de consolidare fiscală. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în urma unor acuzații de interferență externă, determinând organizarea unor noi alegeri în primăvara lui 2025.

Deși s-a format un nou guvern pro-european alcătuit din patru partide, stabilitatea acestuia rămâne incertă, conchid autorii analizei