Hepatita cu origine necunoscută explicată de medicul Simin Florescu: Hepatitele acute virale sunt comune la copii. Vom vedea dacă e un virus mai păcătos
Problema cea mai mare în legătură cu hepatita acută de origine necunoscută este că „deocamdată nu se știe mare lucru” despre această boală, declară Simin Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București pentru HotNews.ro.
În cazul acestui nou tip de hepatită, se bănuiește că la originea ei ar fi un adenovirus, spune managerul Spitalului Victor Babeș.
Hepatitele acute virale sunt însă un lucru comun la copii, subliniază dr. Simin Aysel Florescu, iar în legătură cu noul tip de hepatită „vom vedea dacă este vreun virus mai păcătos care și-a schimbat acum comportamentul sau nu. Hepatitele provocate de enterovirusuri, adenovirusuri sunt un lucru cunoscut, nu ar fi o noutate absolută”.
Cazuri fără nicio legătură între ele, înregistrate doar la copii: „Se bănuiește a fi un adenovirus”
Până în acest moment, cazurile înregistrate sunt „niște cazuri clar apărute la copii și care nu prea ar avea legătură între ele – între diverse țări, nu există istoric de călătorie sau altceva în comun. E un cluster de cazuri dar care nu par a avea legătură clară între ele, nici măcar în țările de origine – Marea Britanie și Spania, unde au apărut prima oară.”
Deocamdată, etiologia nu este certă, explică medicul Simin Aysel Florescu. Se bănuiește a fi un adenovirus, dar nici acest lucru nu este sigur: „Rămâne să vedem dacă are legătură cu circulația acestui adenovirus sau nu.”
Dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București
„Nu putem ști dacă mai sunt și alte îmbolnăviri în România”
O fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, internată din data de 4 aprilie, este primul caz din România care se încadrează în simptomele din definiția de caz stabilită de OMS, însă Ministerul Sănătății spune că fetița nu a intrat în contact cu vreun alt caz cunoscut de boală. Am întrebat-o pe Simin Aysel Florescu dacă este posibil ca în România să mai existe și alte cazuri de îmbolnăvire:
„Asta din păcate nu putem ști, dar lumea nu are de ce să se panicheze. Este bine ca, în cazul în care un copil are simptome, părinții să se adreseze în cel mai scurt timp unui medic infecționist”, spune managerul Spitalului Victor Babeș din București.
Ce simptome te trimit cu copilul la medic
Medicul Simin Aysel Florescu subliniază însă că acest lucru deja se întâmplă, „părinții oricum vin la spitalele de boli infecțioase cu copiii care au vărsături sau diaree sau, Doamne ferește, icter. Asta trebuie să facă în continuare. În cazul în care copilul are aceste manifestări, este bine să ajungă în cel mai scurt timp cu el la medic, fără să încerce să se trateze acasă sau tratamente băbești sau alte lucruri. Dacă copilul are aceste manifestări digestive care preced instalarea hepatitei, este bine să ajungă direct la medicul infecționist”.
Și, evident, nu oricine are aceste simptome suferă automat de hepatită, astfel că părinții nu au motive să intre în panică, mai spune medicul.
„La medicul infecționist se face un consult și un set de investigații și abia după aceea putem vedea despre ce este vorba. Dar nu există un număr de nu știu câte mii de cazuri, ca să intre lumea în panică”, subliniază medicul
„Nici măcar acel caz anunțat de Ministerul Sănătății nu este cert cu acel tip de hepatită”, mai spune Simin Aysel Florescu.
Mihai Craiu: Cum recunoști repede hepatita acută gravă
Și medicul Mihai Craiu descrie, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii, cele mai frecvente simptome care pot indica prezența unei hepatite acute grave, spunând că este bine ca toți părinții să o poată recunoaște.
Dr. Mihai Craiu
Un copil cu hepatită virală acută gravă poate avea următoarele simptome:
- icter cutaneo-mucos (este galben la piele și la ochi, vezi poza din comentarii)
- stare de oboseală extremă, foarte neobișnuită și inexplicabilă prin efortul depus de copil
- urini închise la culoare (ca berea brună sau ca ceaiul negru)
- scaune foarte deschise la culoare (scaune acolice, asemănatoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viață cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă)
- mâncărimi inexplicabile pe piele (fără semne de boală cutanată)
- sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv
- În general copilul cu hepatită se simte mult mai rău decât arată!
„Nu vă autodiagnosticați, nu folosiți de capul vostru unul din multele produse destinate sănătății ficatului (e superofertă la tv) ci mergeti la medic! Urgent!”, este sfatul lui Mihai Craiu.
Primul posibil caz de hepatită cu origine necunoscută din România: o fetiță de 5 ani
Hepatita acută de origine necunoscută a fost posibil identificată (după simptomele din definiția de caz elaborată de OMS) la o fetiță de 5 ani din zona București Ilfov.
„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat, luni seara, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Cazul de hepatită acută de origine necunoscută la copii identificat și în România, la o fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, este unul probabil, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Rafila a declarat, luni, la Europa FM, că este vorba despre un caz care îndeplinește definiția propusă de Organizația Mondială a Sănătății de caz probabil: „Este un caz care îndeplinește definiția de caz propusă de Organizația Mondială a Sănătății ca și caz probabil, nu este vorba de un caz confirmat, mai ales că discutăm despre o formă de hepatită care nu are o cauză identificată până în momentul de față.”
Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.
Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe. Dar aceste tipuri de virus sunt doar rar raportate ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele sănătoase.
Organizația Mondială a Sănătății a precizat că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.
Câte cazuri s-au înregistrat în lume
Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat pana la data de 21 aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute pană în prezent), înregistrate la copii cu vârsta între 1 luna și 16 ani. Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter.
Potrivit ministerului român al Sănătății, din cele 169 de cazuri înregistrate în lume, la 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro