Hrisovul emis de Alexandru cel Bun încununează ultima licitație a sezonului

Aproximativ 300 de cărți și hărți rare, ediții princeps, documente de colecție sau fotografii de epocă vor fi scoase la licitație în ultimul eveniment al sezonului la Casa Artmark. Licitația de marți, 19 iulie, începe cu o selecție specială de fotografii de autor sau care surprind momente istorice, ce evocă sau poartă semnătura unor personalități celebre, și continuă cu o colecție de manuscrise semnificative ori cărți cu dedicație ori în ediție bibliofilă, inclusiv în tiraje nedestinate comerțului. Documentele din cadrul deja tradiționalei Licitații Artmark deCarte din luna iulie oglindesc evenimente importante ale istoriei românilor și oferă acces publicului educat la o piață reglementată în cadrul căreia circulă hârtii vechi, cu valoare documentară și istorică, recunoscute pentru calitatea de piese de colecție, unele dintre ele clasate ori în curs de clasare în patrimoniul național cultural.

Licitația de marți 19 iulie oferă colecționarilor sau pasionaților de istorie acces unic la o premieră pentru piața românească de artefacte istorice – un uric (hrisov de împroprietărire) emis de Alexandru cel Bun la 1412, în al 12-lea an al domniei sale. La acest moment mai sunt cunoscute în colecțiile publice din România doar trei documente emise de Alexandru cel Bun, unul păstrat la Muzeul Naţional de Istorie a României din București, iar două la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava. Excepționala piesă are prețul de pornire de 3.000 de euro.

Rarisimul document, rămas în arhiva privată a unei familii moldovene, a parcurs un traseu liniar de-a lungul secolelor, fără a-și schimba în mod repetat proprietarul, cum se întâmplă în cazul multora dintre capodoperele de semnificație artistică sau istorică. După mai bine de 600 de ani de istorie, iese la vânzare în cadrul licitației de marți 19 iulie, ocazionat de finalizarea unei succesiuni. Astfel documentul istoric provine din colecția unui ultim reprezentant al unei familii de colecționari din Iași, ce l-a dobândit recent prin succesiune notarială. Înaintea acestuia, începând cu 1970, documentul s-a aflat în colecția profesorului și colecționarului de carte ieșean I.A., o personalitate a capitalei moldovene, care a inițiat constituirea Muzeului Literaturii din Iași, precum și a altor muzee și case memoriale din același oraș, mândrindu-se cu faptul că este urmaș al răzeșilor din vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Înainte de 1970 piesa de colecție a fost păstrată în colecția rudei sale, general român, combatant în cel de-al Doilea Război Mondial, care a moștenit la rândul său uricul drept parte a arhivei de familie. Iar în anii 1930 documentul se păstra în proprietatea locotenentului Constantin Făiniță din regimentul 14 Roman, nepot al lui Costachi A., ocazie cu care îl prezintă Institutului de Istoria Vechiului Drept Românesc condus de prof. Ștefan Grigore Berechet, care îl analizează și realizează o reproducere fotografică, făcându-l public mai întâi într-o comunicare științifică: „Un act de danie de la Alexandru cel Bun din 1412”, în „Revista Istorică” din 1936, iar apoi, mai pe larg, în unicul număr al revistei Institutului – „Întregiri”, nr. 1/1938.

O mare valoare istorico-documentară are și decretul, cu o tematică rară, eliberat de Împărăteasa Maria Theresa în 1750, care lămurește drepturile pe care le acordă invalizilor, aplicabile și pe cuprinsul Principatului Transilvaniei și care poartă semnătura olografă a împărătesei și sigiliul Cancelariei imperiale. Piesa de colecție are prețul de pornire de doar 500 de euro și a fost tipărită în atelierul tipografului curții imperiale, la Viena.

Un alt document inedit, în cadrul Licitației de Carte, provenind din colecția unui anticar, este un „Jurământul de credință” față de Prințul Filip al Belgiei, viitor domn al Principatelor Române, semnat de viitorul primar al Iașiului, Grigore Tufescu, în 1866. Documentul este de o rară însemnătate pentru că surprinde acest moment de forță și accelerație a istoriei românilor, ce se încordau la unison pentru independență și depășirea statutului de vasalitate, moment, mai rar în istoria noastră, al unor alegeri voluntare de politică externă; astfel este foarte interesant că documentul poartă, printre semnăturile martorilor, pe aceea a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, de curând ales candidat pentru tronul Moldovei de opozanții taberei Cuza (ce sperau în separarea Moldovei de Țara Românească) și care inițial s-a opus public alegerii unui principe străin. Piesa de colecție pleacă în licitație de la un preț de pornire de doar 400 de euro.

Raritățile din cadrul Licitației de Carte pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviță, de luni până duminică, în intervalul orar 10:00-20:00. Toți cei care vor păși pragul Palatului din str. C.A. Rosetti vor avea parte de consiliere din partea consultanților de artă în vederea prezentării detaliilor loturilor din cadrul licitației. Evenimentul din 19 iulie va avea loc exclusiv online, pe noua platformă a Casei, Artmark Live 2.0., în curs de lansare.

Uric (hrisov de împroprietărire), emis de Alexandru cel Bun, 1412, piesă muzeală, de colecție: