Iarna a început cu prețuri scăzute la gaze, pe piețele europene / În România, prețurile sunt blocate de plafonări

​De când a început calendaristic iarna, prețul gazelor pe piețele europene a tot scăzut. Potrivit datelor hub-ului de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna ianuarie au scăzut sub 40 euro/ MWh, la 37-38 euro/ MWh, cât erau și la începutul lunii octombrie. Analiștii spun că aceste scăderi arată o încredere mare a pieței într-o traversare confortabilă a iernii.

Pe piața de gaze, iarna s-a terminat înainte de a începe

Nivelurile de stocare a gazelor sunt încă foarte ridicate, situându-se la 94% din capacitate, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe mult peste așteptări, în condițiile în care statele UE mizau pe un grad de umplere a depozitelor de 90% la începutul lunii noiembrie.

În plus, prețurile sunt influențate și de o abundență de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate, arată Bloomberg. Importurile de gaze lichefiate în Europa vestică au crescut luna trecută la cel mai înalt nivel din luna mai, iar primele zile ale lunii decembrie arată că oferta robustă va continua în perioada următoare.

Pentru piața globală de gaze, iarna s-a terminat chiar înainte de a începe, se arată într-o analiză Bloomberg. Aceasta în condițiile în care au dispărut temerile legate de penuria de gaze, atât în Europa, cât și în Asia, cererea industrială în Germania și China fiind scăzută.

În continuare este posibilă o tendință de scădere a prețurilor pe măsură ce iarna avansează.

În prezent, prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia.

Statele europene au reușit să scape într-o uriașă proporție de dependența de gazele rusești, diversificând sursele de aprovizionare, crescând importurile de gaze lichefiate din SUA și Qatar. Înainte de războiul din Ucraina, Rusia exporta 155 de miliarde de metri cubi de gaz în Europa în fiecare an. În 2022, au scăzut la 60 miliarde mc, iar anul acesta, UE se așteaptă ca ele să se reducă la 20 miliarde mc.

În România, prețurile rămân plafonate

Indiferent de ce se întâmplă pe piețele europene, de cât de mult scad prețurile de gaze și energie electrică, autoritățile române doresc să mențină schema de plafonare-compensare până în primăvara lui 2025. Guvernul nu intenționează să facă nicio analiză legată de prețuri, chiar dacă până acum, schema de plafonare-compensare s-a dovedit a fi păguboasă, în ciuda numeroaselor modificări legislative prin care a trecut.

Furnizorii, în special prin activitatea de trading, au avut în 2022 profituri enorme, statul a pompat multe miliarde de lei în aceștia, nu există niciun semnal de preț pe piață, anii următori fiind invăluiți într-o totală incertitudine, iar consumatorii nu beneficiază de cele mai mici prețuri, așa cum se întâmplă în Ungaria și Bulgaria, de exemplu. Dimpotrivă. În ceea ce privește prețurile contractuale, România se află în topul celor mai mari din UE, iar cu cele plafonate, undeva pe la mijlocul clasamentului.

Statul a plătit până acum 22,4 miliarde de lei furnizorilor, iar până în 2025 urmează multe alte miliarde.

Actualul nivel de plafonare din România a fost stabilit prin OUG 27/2022, când prețurile la energia electrică și gazele naturale erau foarte sus. Între timp, prețurile pe piețele europene au scăzut foarte mult, de trei ori la energia electrică și cu 90% la gaze. Este neclar în România cât de justificate mai sunt actualele plafoane din România și este dificil de analizat acest aspect, în condțiile în care nu există o piață liberă și nici semnale de preț.

În România, prețul la gaze nu este liber, fiind plafonat începând de la producători. Aceștia sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh. Acesta este prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. La consumatorul final casnic, prețul este plafonat de 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh, iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.

Sursa foto: Artur Widak/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia