Dar, daca in municipiul Iasi suprafata de teren intravilan a inregistrat un plus de 5,5 ha, in judet au fost scoase din circuitul agricol mai bine de 11 hectare. Conducerea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi arata ca cel mai mult teren scos din circuitul agricol este din comunele apropiate de Iasi.
„Sint comune care chiar au o politica locala de scoatere din circuitul agricol din care se aduc bani frumosi la bugetul local. Este vorba, de exemplu, despre Birnova sau Miroslava. Primarul de la Birnova chiar spunea ca, «daca in alte parti creste porumbul, griul, la noi creste vila»”, ne-a spus Constantin Arustei, directorul executiv al DADR Iasi.
Potrivit lui Arustei, unul dintre principalele beneficii ale acestei politici locale este atragerea la bugetele comunelor a cit mai multor bani folositi in dezvoltarea locala.
Se construieste haotic
Arhitectii spun ca miile de case aparute parca din pamint in judetul Iasi au dat o nota de dezvoltare urbanistica haotica. Numai anul trecut, in Iasi au fost finalizate 1.705 locuinte, la care se adauga 316 terminate in primele doua trimestre ale anului 2005. Desi, procentual, numarul de constructii este mai mic decit anul trecut, explozia imobiara este inca evidenta.
Arhitectii spun, insa, ca dezvoltarea la nimereala risca sa uriteasca orasul. „Problema urbanistica ar trebui mult mai atent urmarita, pentru ca, in acest moment, in Iasi se construieste haotic. Ar trebui sa existe un plan urbanistic bine stabilit, care sa fie respectat de fiecare dintre cei care ridica imobile.
Si in afara se construieste, dar acolo conditiile sint clar impuse, pornind de la culoarea aleasa, pina la dimensiune si la alinierea la restul caselor”, ne-a explicat arhitectul Gheorghe Heres. O alta problema care duce la aceasta lipsa de uniformitate este aceea a terenurilor. „Exista terenuri chinuite si, de aici, rezulta uriteania unui oras.
Suprafetele sint adesea dispersate, unele inguste, altele lungi, care nu permit dezvoltarea urbanistica echilibrata”, ne-a explicat Heres.
O casa frumoasa are o valoare mai mare
In ceea ce priveste stilul iesenilor in alegerea modelului de casa, arhitectii spun ca exista mai multe tendinte. „Una este aceea a oamenilor oarecum cultivati in domeniul constructiilor, care se documenteaza din reviste de specialitate si care stiu cam cum ar vrea sa arate casa lor. Al doilea tip este cel al persoanelor care vad la altii un model si cer la fel.
In ambele cazuri, preferintele sint limitate si de buget”, a adaugat Gheorghe Heres.
Gusturile popoarelor in materie de case
Arhitectul Gheorghe Heres spune ca fiecare natiune are o anumita caracteristica in ceea ce priveste linia arhitectonica a locuintelor. Iata citeva preferinte:
Italienii: „Sint cei mai spectaculosi si dau dovada de cea mai multa fantezie in ce priveste aspectul exterior al locuintelor.”
Germanii: „Sint caracterizati de multa rigurozitate, ce-i da o imagine unitara unei localitati si care duce automat cu gindul la disciplina.”
Ungurii: „Incep sa adopte si ei o parte din stilul din Europa Occidentala, neavind neaparat o linie clar definita.”
Romanii: „La noi este cea mai mare diversitate de expresie, care duce, insa, la o imagine derutanta privind constructia caselor.”
Rromii au nevoie de teren pentru case
In topul localitatilor iesene in care a fost scoasa definitiv cea mai mare suprafata de teren din circuitul agricol pentru constructia de case se numara Ciurea si Podu Iloaiei. La aceste suprafete se adauga 1,5 hectare de teren agricol scoase din circuit, insa doar temporar:
1. Ciurea – 3,5 ha;
2. Podu Iloaiei – 1,93 ha;
3. Movileni – 1,9 ha;
4. Holboca – 1,55 ha;
5. Hirlau – 1,04 ha.