Îmbătrânirea populației și pensionările nu eliberează joburi de care tinerii să fie atrași

Îmbătrânirea populației și ieșirea la pensie a populației active nu eliberează în mod corespunzător locuri de muncă de care cei tineri (unde șomajul e în jur de 20%) să fie atrași, potrivit datelor Statisticii, care arată că avem peste 34.000 de joburi ne-ocupate.

Banca Națională, atentă la tensiunile de pe piața muncii, confirmă că acestea sunt în atenuare, dar rămân la un nivel ridicat. Membrii boardului BNR au discutat despre „scăderea semnificativă” a numărului salariaților din economie în luna mai, după majorarea considerabilă din aprilie, precum și despre creșterea șomajului în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5%. Potrivit minutei discuțiilor CA al BNR, sondajele de specialitate din luna iulie indică intenții mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și un deficit de forță de muncă în scădere.

Locurile de muncă vacante sunt un indicator care aproximează tensiunile din piața muncii, care sunt importante în stabilirea salariilor. Atunci când numărul lor scade, se poate datora și unor creșteri salariale care fac mai agreabile anumite joburi. De asemenea, trebuie ținut cont de particularitățile pieței muncii locale: spor natural negativ, emigrație ridicată, proporție mare a persoanelor inactive, lipsa acută în unele sectoare a forței de muncă adecvat calificate.

Una peste alta, avem 34.500 de joburi neocupate și 447.000 de șomeri.

Cererea și oferta de muncă sunt complet decuplate în România; tot mai multor absolvenți li se vor oferi joburi care nu se „pupă”cu pregătirea lor

Cererea și oferta de muncă sunt decuplate în România; tot mai mulți absolvenți se vor confrunta cu joburi care nu se vor potrivi cu pregătirea lor, arată un raport publicat recent de Cedefop- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale.

În ciuda ofertei tot mai mari de angajați cu studii superioare, vor exista dificultăți la ocuparea acestor joburi, iar aceste dificultăți vor face ca lucrătorii cu studii superioare să fie ofertați să lucreze pe posturi cu pretenții de studii non-superioare, la un nivel mai scăzut decât calificările pe care le dețin.

Partea proastă e că locul de muncă nu e neapărat în zona în care locuiesc șomerii și nici calificările cerute pentru postul liber nu corespund cu pregătirea celor care își caută de lucru.

E drept, pentru circa două milioane de români distanța nu reprezintă un obstacol, așa că acceptă să facă naveta.

Circa o treime dintre ei lucrează în alt județ decât cel în care locuiesc, iar două treimi în altă localitate din județul în care stau.

În Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul lucrătorilor, cel mai probabil aceștia venind la muncă în Capitală. Urmează județul Dâmbovița, unde navetiștii reprezintă peste 44% din populația ocupată, potrivit Statisticii. Giurgiu și Ialomița sunt următoarele „bazine” de navetiști.

Populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum

Populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum, a explicat într-o discuție cu HotNews prof. dr. Cătălin Ghinăraru, bazându-se pe datele Cedefop, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene care face periodic proiecții pe piața muncii. Ca pondere în populație, seniorii vor depăși pragul de 30%, confirmând procesul de îmbătrânire severă a țării.

În urmă cu 30 de ani, ponderea lor abia ajungea la 13%, mai spune cercetătorul român, expertul pe care Comisia Europeană îl sună când discută despre piața muncii din România.

„Partea bună este că populația ocupată e în creștere și se va mări cu circa 1% pe an, ceea ce înseamnă o creștere anuală peste media UE-27 ”, explică Ghinăraru. Cercetătorul estimase încă de acum 30 de ani că va trebui să facem față provocării numite ”România multiculturală”, odată cu acoperirea posturilor vacante cu imigranți aduși din afara țării.

În următorii 6-7 ani vor apărea 700 mii de joburi noi, iar 4 milioane de joburi se vor elibera ca urmare a demisiilor/pensionării

Creșterea ocupării forței de muncă în industria prelucrătoare va fi relativ rapidă, cu o dinamică de peste 2% pe an în perioada 2022-30.

Pe de altă parte, ocuparea forței de muncă în sectorul primar și utilități, care reprezintă aproximativ un sfert din ocuparea forței de muncă din România, în principal în agricultură, este estimată să scadă cu 5% pe an în aceeași perioadă. Subsectorul serviciilor administrative și servicii suport este prognozat să înregistreze o scădere a ocupării forței de muncă, de 0,8% pe an, în perioada 2022-30.

În distribuție și transport, ocuparea forței de muncă în marile subsectoare ale comerțului cu ridicata și cu amănuntul (15% din ocuparea forței de muncă), transportul terestru (5% de locuri de muncă) și cazare și alimentație (3% din ocuparea forței de muncă) vor crește puternic în perioada 2022-2030, arată datele Cedefop.

La fel se va întâmpla și în cazul producției de mașini, produse alimentare, băuturi și tutun, în timp ce ocuparea forței de muncă în textile & pielărie este prognozată să scadă puternic.

Numărul de locuri de muncă disponibile arată numărul de joburi libere ca urmare a locurilor de muncă nou create și a celor rămase libere ca urmare a plecării (prin demisie sau pensionare) a celor care le ocupau.

Majoritatea ocupațiilor, cu excepția lucrătorilor din agricultură și pescuit, vor înregistra o creștere a numărului de locuri de muncă.

Prognozele vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care trebuie ocupate, din care 706.000 de locuri de muncă noi și 4 milioane de locuri de muncă devenite libere ca urmare a demisiilor/pensionării angajaților.

În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.

Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.

Cota de piață a lucrătorilor cu calificare medie va crește ușor și ea de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Față de media UE-27, România stă prost la capitolul joburi cu calificare înaltă și peste medie cu calificare medie.

În trimestrul II 2024, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (1,24%).

Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8,2 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,75%.

Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 3,3 mii locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 3,2 mii locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 0,9 mii locuri vacante în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,17%), învățământ (0,23%), respectiv alte activităţi de servicii (0,28%).

Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).