Skip to content
Economie

În București, o lună face cât patru în județul Giurgiu. Cum arată România pe harta banilor de cheltuit

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un român are în medie, în 2026, 11.283 de euro pe an pe care îi poate cheltui sau economisi. Un european are în medie 21.153 de euro, deci aproape dublu. Excepția e Bucureștiul: aici media e de 22.941 de euro, adică peste media Europei.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, publicat pe 3 noiembrie de compania de cercetare NIQ Geomarketing. Studiul a comparat 42 de țări europene. România e pe locul 32, cu un loc mai jos decât anul trecut.

Mai jos explicăm, pas cu pas, ce înseamnă aceste cifre, cum se citesc și ce spun ele despre viața de zi cu zi.

Ce este, de fapt, „puterea de cumpărare”

Pe scurt, puterea de cumpărare sunt banii care îți rămân efectiv în mână într-un an. Nu salariul brut din contract, ci ce intră în cont după ce statul a reținut impozitele și contribuțiile, plus banii primiți de la stat.

Ca să fie mai clar, să imaginăm o familie cu doi părinți și un copil. În „bugetul” ei intră:

  • salariul net al mamei și al tatălui (după impozit, CAS și CASS);
  • alocația copilului;
  • orice alt ajutor sau beneficiu de la stat, dacă există (de exemplu, o pensie, dacă în casă locuiește și un bunic).

Tot ce adună familia într-un an este puterea ei de cumpărare. Din acești bani plătește chiria sau rata, mâncarea, întreținerea și curentul, benzina sau abonamentul, asigurările, hainele, concediul. Ce rămâne poate pune deoparte.

Studiul NIQ face acest calcul pentru toată populația unei țări sau a unui județ, apoi împarte suma totală la numărul de locuitori. Așa obține o medie pe persoană. Atenție: „persoană” înseamnă orice locuitor, inclusiv copiii, pensionarii și cei fără venit. De aceea cifra pe locuitor e mai mică decât un salariu obișnuit și nu trebuie comparată direct cu fluturașul de salariu.

Cum se citesc cifrele: patru lucruri de știut

1. Sumele sunt pe un an întreg. Studiul vorbește despre bani pe an. Ca să le simțim mai bine, le putem împărți la 12. Atunci 11.283 de euro pe an înseamnă cam 940 de euro pe lună pentru fiecare locuitor al României, iar media europeană de 21.153 de euro înseamnă cam 1.760 de euro pe lună. O familie de trei persoane din România ar avea, în medie, de trei ori mai mult: aproximativ 2.820 de euro pe lună pentru toată familia. (Împărțirile la 12 sunt calculele noastre, nu ale NIQ.)

2. „Indicele” e un procent față de medie. În tabele veți vedea un „indice”. Media este mereu 100. Un indice de 150 înseamnă cu 50% peste medie, iar unul de 53 înseamnă 53% din medie, adică aproape la jumătate. Există două feluri de indice: unul față de media Europei și unul față de media României.

3. Inflația nu e scăzută. Sumele sunt „nominale”. Asta înseamnă că arată câți bani au oamenii, nu câte lucruri pot cumpăra cu ei. Dacă veniturile cresc cu 4% într-un an, dar prețurile cresc tot cu 4%, oamenii au mai mulți bani, dar nu pot cumpăra mai mult.

4. Totul e în euro. Pentru țările care nu folosesc euro, cum e România, sumele în monedă națională au fost transformate în euro la cursul prevăzut de Comisia Europeană în mai 2026. Asta înseamnă și că studiul nu ține cont de faptul că viața e mai ieftină sau mai scumpă de la o țară la alta. Cu 940 de euro pe lună trăiești altfel în Vaslui decât la Viena.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Unde se află România în Europa

România ocupă locul 32 din 42 de țări. Cu 11.283 de euro pe locuitor, avem 53% din media europeană. Altfel spus, un român are, în medie, puțin mai mult de jumătate din banii unui european obișnuit.

În total, cei aproximativ 686 de milioane de locuitori ai celor 42 de țări vor avea la dispoziție circa 14,5 trilioane de euro în 2026. Media europeană a crescut cu 4,4% față de anul trecut. Doar 17 țări sunt peste această medie; celelalte 25, printre care și România, sunt sub ea.

Pe primul loc stă, ca în fiecare an, Liechtenstein, un stat mic dintre Elveția și Austria, cu aproximativ 41.000 de locuitori. Acolo, fiecare locuitor are în medie 78.520 de euro pe an, de 3,7 ori media europeană și de aproape șapte ori cât un român. Pe ultimul loc este Ucraina, țară aflată în război, cu 3.456 de euro pe locuitor. Foarte jos în clasament se află și Kosovo și Republica Moldova.

Cea mai mare surpriză din vârful clasamentului este Norvegia, care urcă de pe locul 10 pe locul 5. Marea Britanie, în schimb, coboară de pe 6 pe 10, iar Islanda și Luxemburg își schimbă locurile.

De ce am coborât un loc și ce fac vecinii

Un clasament e ca o cursă: poți alerga mai repede decât anul trecut și tot să pierzi un loc, dacă altcineva a alergat și mai repede. Coborârea României de pe locul 31 pe 32 nu înseamnă neapărat că românii au mai puțini bani decât anul trecut. Înseamnă că o altă țară a trecut înaintea noastră. Comunicatul NIQ nu spune care țară și nici cu cât s-a schimbat suma României față de 2025. Pentru că totul e calculat în euro, și cursul leu–euro poate influența poziția.

Ce spune clar studiul este că doi vecini din regiune urcă:

  • Ungaria urcă trei locuri, de pe 30 pe 27, și ajunge la 15.105 euro pe locuitor (cam 1.260 de euro pe lună). Un ungur are, în medie, cu peste o treime mai mulți bani decât un român.
  • Cehia urcă două locuri, pe 21, și ajunge la 17.785 de euro pe locuitor (cam 1.480 de euro pe lună), adică aproximativ 58% mai mult decât un român.

Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, spune că „numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală” și că „diferențele de putere de cumpărare dintre țările europene se reduc treptat”. Cu alte cuvinte, Estul recuperează decalajul față de Vest. Clasamentul din 2026 arată însă că Ungaria și Cehia au urcat, în timp ce România a coborât.

Două Românii: Bucureștiul și restul țării

Media națională de 11.283 de euro ascunde diferențe uriașe între județe.

La un capăt e Bucureștiul, cu 22.941 de euro pe locuitor pe an, cam 1.910 euro pe lună. E de două ori media României și cu 8,5% peste media Europei. Bucureștiul este singurul județ din țară care depășește media europeană.

La celălalt capăt e Giurgiu, cu 5.816 euro pe locuitor pe an, cam 485 de euro pe lună. Asta înseamnă cam jumătate din media României. Diferența dintre cele două e de aproximativ 17.100 de euro pe an pentru fiecare locuitor. Un bucureștean are de aproape patru ori mai mulți bani decât un locuitor din Giurgiu, deși cele două județe sunt la circa 60 de kilometri unul de altul.

Tabelul de mai jos arată primele 10 județe. Coloana „Față de media României” se citește așa: 153 la Cluj înseamnă că un clujean are cu 53% mai mulți bani decât media țării.

Ce se vede din tabel:

  • Doar nouă județe trec de media națională. Alba, pe locul 10, e deja puțin sub ea. Toate celelalte județe, peste 30, sunt sub media țării. Media e „trasă în sus” de câteva zone foarte bogate.
  • Banii stau în jurul marilor orașe. După București și Ilfov, care îl înconjoară, vin Clujul, Timișul, Sibiul și Brașovul, toate județe cu orașe mari.
  • Nici Clujul nu ajunge Europa. Al doilea cel mai bogat județ din țară are în continuare cu aproape 20% mai puțin decât media europeană.

Este normal ca o capitală să fie atât de departe de restul țării?

În multe țări europene, capitala are mai mulți bani decât restul țării. Acolo sunt sediile marilor firme, instituțiile statului și multe locuri de muncă bine plătite. Diferența din România este însă printre cele mai mari. NIQ spune că fenomenul este „deosebit de evident în România”.

Câteva comparații din studiu:

CapitalaCât de departe e de media propriei țări
Bucureștide peste două ori media României (+103%)
Pariscu aproximativ 80% peste media Franței (46.366 € pe locuitor)
Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta, Lisabonacu cel puțin 25% peste media fiecărei țări
Berlinsub media Germaniei: 30.178 €, cu peste 1.000 € mai puțin
Bruxellescu aproximativ 10% sub media Belgiei

Sursa: NIQ Purchasing Power Europe 2026.

Cazurile Berlinului și Bruxellesului arată că o capitală nu e obligatoriu cel mai bogat loc dintr-o țară. În Germania și Belgia, oamenii din alte regiuni au, în medie, la fel de mulți sau chiar mai mulți bani decât cei din capitală. În România, ei sunt concentrați mult mai puternic într-un singur loc.

Când ne uităm la suma totală de bani dintr-o regiune, nu la media pe locuitor, cele mai mari „piețe” din Europa sunt marile metropole. Regiunea Parisului (Île-de-France) are în total aproximativ 396 de miliarde de euro, Lombardia (regiunea Milanului) 272 de miliarde, iar regiunea Istanbul 227 de miliarde. Istanbulul ajunge atât de sus pentru că are foarte mulți locuitori, chiar dacă fiecare are în medie doar 14.411 euro pe an.

Cum se citește harta NIQ

Împreună cu studiul, NIQ a publicat o hartă a Europei numită „Purchasing Power Density”, adică „densitatea puterii de cumpărare”. Harta nu arată câți bani are un om. Arată câți bani se află pe fiecare kilometru pătrat, în milioane de euro.

Ce înseamnă toate acestea

Pentru tine, ca cititor. Dacă locuiești într-un județ aflat sub media națională, cifrele nu îți spun ceva nou, dar îți arată cât de mare e decalajul. Multe cheltuieli, de la un telefon sau o mașină la benzină sau la un bilet de avion, costă cam la fel în toată țara. Aceeași cumpărătură înghite însă o parte mult mai mare din venit în Giurgiu decât în București sau în Cluj.

Pentru firme. Studiul NIQ e făcut în primul rând pentru companii. Ele îl folosesc ca să decidă unde deschid un magazin, o benzinărie sau o sucursală de bancă și unde merită să lanseze un produs nou. Banii atrag investiții: zonele cu putere de cumpărare mare primesc mai multe magazine și servicii, iar acestea creează locuri de muncă. Zonele sărace riscă să rămână și mai în urmă.