Nicușor Dan, despre criza politică: „Nu simt că se degajează o soluție” / Ce a răspuns dacă s-a consultat cu foștii președinți ai României trecuți prin crize politice

„Nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea, iar acum cele două propuneri avansate nu au șanse să strângă majoritatea”, a anunțat Nicușor Dan într-o conferință de presă organizată miercuri la Ankara.

Cele două propuneri de pe masa președintelui, la care s-a referit Nicușor Dan, sunt Sorin Grindeanu din partea PSD și Siegfried Mureșan din partea alianței PNL-USR-UDMR. Cele două tabere au respins să voteze propunerile celorlalți.

„Răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor din Parlament. Să spună care este propunerea lor de majoritate”, a anunțat președintele Nicușor Dan.

El a confirmat că luni va avea o întâlnire cu liderii partidelor pentru a încerca să ajungă la o înțelegere pentru o majoritate care să voteze următorul guvern.

„Toți au așteptarea ca politicianul ales de oameni să negocieze interesele ca oamenii să-și vadă de viața lor și să nu ajungă să-și dea în cap unii altora”, a completat Nicușor Dan.

Nicușor Dan, la final de summit: „S-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței”

Principalele declarații susținute de președintele Nicușor Dan:

• „Au fost mai multe chestiuni importante. Summitul de la Haga a fost un moment de cotitură când SUA au pus în discuție creșterea cheltuielilor de apărare. A fost un moment acum la un an să vedem cum suntem, iar răspunsul este că statele europene au luat în serios angajamentul de acum un an. România este la 2,5% pentru apărare, plus 1,2% infrastructură.
• A fost o discuție despre cum facem ca banii să se transforme repede în echipamente. Noi ne-am alăturat și Băncii pentru apărare care va avea un sediu în România, din cele patru. Discuția e cum facem ca echipamentele să vină în timp util.
• Un lucru bun pentru România: s-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței, s-a menționat sprijinul pentru Ucraina ceea ce este important pentru apărarea Europei.
• Solicitarea noastră către parteneri a fost să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei și, bineînțeles, importanța Mării Negre, din perspectivă militară și energetică. Este poarta de intrare în Europa a energiei din zona caspică.
• Am informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil, va fi o interfață între Europa și zona caspică.
• În marja summitului am profitat să ne întâlnim cu oameni cu care nu ne întâlnim în mod uzual la reuniunile europene. Cu un grup de senatori americani privind interesul nostru în prezența militară americană în România, precum și zona economică. Azi am avut o întâlnire cu premierul canadian, am discutat despre reactoarele de la Cernavodă, că partea română a dezvoltat niște soluții complementare și împreună să mergem cu aceste tehnologii comune pe piața mondială.
• Ne-am văzut cu președintele din Coreea de Sud, implicată în reabilitarea și construcția noilor facilități de la Cernavodă. Coreea este implicată și în localizarea unor unități de producție militară.
• O întrevedere cu premierul britanic cu care am discutat chestiuni de securitate.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri:

– Care a fost atmosfera din sală în raport cu președintele Trump? A fost mulțumit de rezultate?
Summitul a fost unul de etapă. Reprezentanții țărilor au spus pe unde sunt cu realizarea acestui obiectiv și mai importantă decât discuția în sală a fost declarația comună care spune că păstrăm unitatea transatlantică și alianța prin aceste eforturi suplimentare. Pe viitorul summit este o discuție lăsată la atitudinea ambasadorilor la NATO.

–Prin Santinela Estului România primește ajutor de la aliați. România cu ce contribuie?
Noi avem o misiune aeriană în țările baltice, avem programul comun cu Turcia și Bulgaria pe deminarea la Marea Neagră, avem tipurile de ajutor cunoscute pentru Ucraina. Pentru viitor, în funcție de discuțiile ce vor avea loc, intenția este de extindere a colaborării.

–Declarația se încheie cu mulțumiri pentru găzduirea Turciei. Sunt argumente pentru care România ar putea găzdui summitul din 2029?
În general, pentru un summit viitor răspusul este afirmativ, dar nu suntem blocați de un an.

–Ați fost întrebat de instabilitatea politică?
Da, dar nu cu îngrijorare, ci cu curiozitate. Nu suntem singurii europeni în situația asta. Suntem în trend, ca să spun așa… Ceea ce am transmis, iar interlocutorii au spus că sunt siguri de asta, este că România își continuă direcția prooccidentală. Mi-am rugat colegii să-i sune pe lideri ca să vedem când ne putem vedea cu toții, cel mai probabil ne vom vedea în formula fostei coaliții.

Despre întâlnirea de la Cluj cu patronul Superbet

–Ce ați discutat la cina de la Cluj, unde v-ați întâlnit și cu domnul Sasha Draghic?
Nu m-am dus acolo ca să mă întâlnesc cu domnul Draghic. TechSylvania aduce investitori din zona de tehnologie din lume. La cină au fost prezenți 10-12 oameni care au avut curiozitatea să discute cu președintele României despre oportunități de afaceri în România.

–Considerați că fenomenul jocurilor de noroc este periculos?
Este o întrebare cu multe nuanțe, de la ce vârstă, cum se promovează. Este o problemă care trebuie dezbătută.

Nicușor Dan, despre criza politică: „Nu simt că se degajează o soluție”

– Dacă partidele vin cu aceleași propuneri, ce veți face? Veți alege una dintre cele două propuneri?
În această perioadă, am discutat cu toată lumea. În momentul ăsta nu simt că se degajează o soluție. O să le cer luni să spună care sunt soluțiile pentru o majoritate și o să le cer să vă spună și dumneavoastră.

Nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea, iar acum cele două propuneri avansate nu au șanse să strângă majoritatea. În momentul în care l-am propus pe Eugen Tomac, aveam, nu garanția, dar în urma discuțiilor avute cu liderii de partid, aveam așteptarea rezonabilă ca guvernul său să treacă (…) Nu mai sunt în situația să am așteptarea rezonabilă că o anumită propunere va trece. Sper că veți pune aceleași întrebări și liderilor partidelor. Răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor din Parlament. Să spună care este propunerea lor de majoritate.

-Și varianta cu dl Tomac și cu dl Veștea, am avut așteptarea rezonabilă să treacă fără voturile AUR. Veți accepta și voturi de la AUR?
Răspunsul este nu.

Despre dosarul penal privind azilele ilegale: „Statul român are foarte multe deficiențe”

-Cum vedeți situația azilelor din Bihor?
Statul român are foarte multe deficiențe, în special la organismele sale de control și va fi un proces de termen lung ca lucrurile astea să se rezolve. Văzând imaginile, relatările, toată compasiunea pentru oamenii care au ajuns în această situație. Cred că, e o problemă generală pe multe domenii, România e un stat care funcțioenază cu poveste, narative, cu politicieni care declară, declamă, se ceartă între ei, dar n-avem cifre. Câți oameni sunt în această situație, câte locuri sunt la centrele publice, câte în cele private, care este strategia statului român pentru rezolvarea problemei? Iar ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari. În absența acestor date, avem fiecare câte o opinie și nu cred că ajungem prea departe.

-Este luni și nu ajungeți la nicio concluzie. Care este strategia președintelui pentru un guvern până în toamnă?
Sunt sigur că acțiunea jurnalistului să aștepte liderii politici la ieșirea de la Cotroceni și să-i întrebe care e propunerea lor pentru o majoritate. Au fost situații în care mi-am exercitat rolul de mediator, iar pozițiile au fost conciliabile. Problema e ce poate face un mediator când pozițiile sunt ireconciliabile.

-Consilierul Florin Vlădică are un traseu de afaceri alături de Ovidiu Tender și Frank Timiș. Știați de aceste legături și aveți încredere că niciun consilier cu atribuții de securitate nu este vulnerabil la influențe externe?
Eu am stat de nenumărate ori la masă cu persoane despre care nu aveam cea mai bună impresie. Când faci politică, scopul tău social este să negociezi între categoriile sociale pe care le reprezinți. Faptul că niște oameni au stat la masă, au fost și alții la acea masă, pentru mine nu are nicio relevanță. Există un număr de consilieri prezidențiali și de stat, fiecare cu atribuțiile lor, fiecare cu cercul lor de cunoscuți. Absolut legitim. Ce pot eu să vă garantez este că nicio decizie a adminsitrației nu va fi influențată nelegitim de un cerc de interese, toate deciziile trec pe la mine.

– Ați spus că sunteți șeful sistemului, dar încă nu ați nominalizat directorii serviciilor secrete?
În momentul în care am fost primarul Bucureștilor, dacă aș fi fost întrebat despre o problemă nu aș fi dat vina pe un director din subordinea mea. Ăsta a fost sensul răspunsului meu. Ce este sistemul? Este ansamblul de autorități, de relații de putere pe care le exercită. Unii exercită autoritate, putere în mod nelegitim, dar asta nu înseamnă că eu ca președinte o să mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime. Conduc niște structuri, pot să influențeze deciziile unor autorități și din această poziție pot să încerc să reformez statul român.

Nicușor Dan: „O vizită în SUA este un punct simbolic important”

– Pendulând între prooccidental și proeuropean, România poate avea un rol? Veți vizita SUA? Putem promova mai mult interesele de securitate?
În politica externă există interese legitime, cu interesul SUA de a echilibra balanța de securitate. Statele din flancul estic vor mai mulți bani pe flancul lor, cei din flancul sudic vor mai mulți bani pe flancul sudic. Mai există și zona arcitcă. Sunt dezbateri absolut legitime și din rezonabilitatea tuturor se ajunge la un compromis.

O vizită în SUA este un punct simbolic important, dar dincolo de asta există o muncă de diplomație, zeci, sute de întâlniri pe multe paliere pe care cele două părți încearcă să-și promoveze interesele.

Despre disputele dintre partide: „Să negocieze interesele ca oamenii să-și vadă de viața lor și să nu ajungă să-și dea în cap unii altora”

–Cât timp le mai acordați partidelor să ajungă la un numitor comun?
Nu vreau să fac predicții și nu cred că sunt eu cel care, în mod necesar, trebuie să pună presiune. Cred că acum fiecare din liderii partidelor parlamentare trebuie să simtă presiunea oamenilor care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ce privește viitorul familiilor lor. Toți au așteptarea ca politicianul ales de oameni să negocieze interesele ca oamenii să-și vadă de viața lor și să nu ajungă să-și dea în cap unii altora.

–Președintele Ucrainei a anunțat că s-au încheiat acorduri cu drone cu trei state. În ce stadiu sunt negocierile cu România?
Cele trei țări sunt într-o situația financiară mai bună decât România și au început demersurile de acum 2-3 ani.

Șefii de stat și guvern prezenți la Summitul NATO au adoptat declarația finală a reuniunii în care reconfirmă angajamentul aliaților față de Articolul 5 care prevede apărarea colectivă în caz de atac asupra unui stat membru.

Totodată, NATO recunoaște că Ucraina contribuie la securitatea nord-atlantică și promite un ajutor considerabil Kievului pentru a face față invaziei ruse, de 70 de miliarde de dolari în acest an, și unul echivalent ca valoare în 2027. De asemenea, Rusia este definită drept „o amenințare pe termen lung” la adresa Alianței.

În a doua zi a summitului, președintele Nicușor Dan a avut discuții bilaterale cu premierul Marii Britanii Keir Starmer și cu cel al Canadei, Mark Carney.

În cursul dimineții, președintele Dan a făcut și declarații în care a afirmat că pentru România este foarte important ca declarația finală a Summitului NATO să reitereze angajamentul țărilor membre față de Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care stă la baza Alianței. Un alt obiectiv al României a fost și menționarea amenințării ruse. Ulterior, ambele doleanțe ale României au fost incluse în declarație.