Incepe razboiul pentru controlul arbitrului pietei energiei. Ce se ascunde in spatele atacurilor lansate de Guvern si Parlament asupra ANRE

Premierul Mihai Tudose si vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, au lansat zilele trecute un atac fara precedent la adresa Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), ambii sustinand ca reprezentantii acesteia trebuie sa se supuna unei anchete parlamentare. Cei doi incearca sa impuna ideea ca ANRE este vinovat de preturile uriase ale energiei de pe bursa, chiar daca cele mai multe informatii din piata arata ca scumpirile masive s-ar fi produs in urma unor jocuri incorecte ale marilor producatori de stat, CE Oltenia si Hidroelectrica. Potrivit informatiilor HotNews.ro, PSD si ALDE profita de situatia existenta ca sa obtina control politic total asupra institutiei, mai ales in conditiile in care mandatele actualului presedinte si unuia dintre vicepresedinti expira in octombrie. Este luata in calcul chiar scoaterea ANRE de sub control parlamentar si revenirea ei in subordinea Guvernului, ceea ce ar insemna ca arbitrul pietei energiei sa ajunga la mana coalitiei PSD-ALDE.

De ce ar fi important acest control? Cine detine detine fraiele ANRE poate dirija, efectiv, jocurile de pe piata energiei electrice si a gazelor naturale. In acest moment, potrivit OUG 33/2007, aprobata prin Legea 160/2012, ANRE „este o autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, sub control parlamentar, finantata integral din venituri proprii, independenta decizional, organizatoric si functional, avand ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea si monitorizarea aplicarii ansamblului de reglementari obligatorii la nivel national necesar functionarii sectorului si pietei energiei electrice, termice si a gazelor naturale in conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor”.

Pana la legea din 2012, ANRE a fost sub controlul Guvernului. Practic, ANRE se supunea ordinelor primite de la Guvern. Acum, cel putin teoretic, ANRE trebuie sa-si asigure independenta, chiar daca membrii comitetului de reglementare sunt numiti la propunerea partidelor parlamentare, in functie de algoritmul politic.

In acest scop ar fi necesara modificarea legislatiei existente. Deja exista la Senat, ultima camera decizionala, o propunere legislativa pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei. Forma adoptata de Camera Deputatilor este relativ benigna, insa in Senat pot fi depuse amendamente care sa modifice cu totul continutul propunerii legislative. Prin actuala forma au fost aprobate de catre deputati amendamente, unul dintre ele facand referire la responsabilitatile comitetului de reglementare, care este obligat sa sesizeze Parlamentul si Guvernul despre existenta unor dezechilibre in piata de energie din Romania. Un alt amendament arata ca un membru al comitetului de reglementare isi poate pierde functia daca din cauza unor neglijente grave, pietele energiei sunt perturbate semnificativ.

Tudose si Ioardache: Trebuie ancheta parlamentara

La ultima sedinta de Guvern, pe 9 august, Mihai Tudose a anuntat ca va cere Parlamentului sa faca o investigatie la ANRE (n.red. arbitrul pietei de energie) in urma cresterilor majore ale pretului energiei electrice. „Eu cred ca este un moment in care putem sa cerem Parlamentului in numele Guvernului o ancheta la ANRE. Parlamentul poate sa-l intrebe pe domnul Havrilet (n.red. seful ANRE) de ce ii e cald asa de vreo trei luni si nu a facut ce trebuie. Poate facem si o nota oficiala catre Parlament”, a spus Tudose, la inceputul sedintei de Guvern, adresandu-se ministrului energiei, Toma Petcu.

„Tocmai am decis: o facem! Poate il intreaba cineva si domnia sa neavand obligatia sa informeze Guvernul, nu putem sa-l deranjam, e vara, e cald”, a adaugat premierul.

Declaratiile au fost facute dupa ce Toma Petcu a afirmat ca ANRE nu a oferit explicatii pentru decizia de a anula licitatiile pe piata centralizata pentru serviciul universal, pentru achizitia de energie de catre furnizorii de ultima instanta. „Ce am vazut si noi din comunicatul lor, pentru ca direct nu au comunicat niciodata Ministerului Energiei. Nici nu au sarcina sa o faca, dar nu au justificat niciodata semnele de intrebare pe care noi le-am ridicat’, a spus Toma Petcu.

In realitate, ANRE a transmis pe 4 iulie un raport privind posibile cauze ale cresterilor de pret, atat catre Ministerul Energiei, cat si Guvernului.

Imediat dupa declaratiile lui Tudose, Florin Iordache a spus ca fara indoiala va exista o ancheta parlamentara. „Eu sunt la Parlament, astept de la premier aceasta scrisoare. Fie se va constitui o comisie de ancheta, fie comisiile reunite de Industrii, pentru ca din cate stiu eu, ANRE-ul este in coordonarea comisiilor de Industrii, comisiile de Industrii de la Camera si de la Senat vor face o astfel de ancheta, sa vada ce se intampla, pentru ca asa cum stiti, ANRE-ul este in coordonarea Parlamentului, a spus Florin Iordache la RFI, pe 10 august, potrivit News.ro. Intrebat cu ce s-ar solda ancheta parlamentara, Iordache a raspuns: „Cu un raspuns de la ANRE, ce s-a intamplat si care este un raspuns cu date si cu documente, de ce creste pretul, care sunt factorii care au dus la aceste cresteri, daca nu cumva e o incompetenta din partea ANRE-ului. Deci sunt niste raspunsuri pe care cei care coordoneaza activitatea trebuie sa le dea”.

De ce nu se indreapta Guvernul catre companiile de stat pe care le are in subordine pentru a afla de ce cresc preturile

Guvernul pare a ignora suspiciunile ca marii producatori de energie au jucat incorect, influentand preturile de pe bursa, pe Piata Zilei Urmatoare- PZU, o piata speculativa. Guvernul, impreuna cu Consiliul Concurentei, ar trebui sa analizeze in ce masura sunt intemeiate aceste suspiciuni. In primul rand, ar trebui depistate motivele pentru care producatorii nu au dorit sa ofere energie la licitatiile pentru trimestrul al treilea, pe piata centralizata pentru serviciul universal. Sesiunea de licitatii a fost suspendata un trimestru, dupa o decizie din 8 iunie a ANRE, deoarece producatorii nu au venit cu oferte care sa onoreze cererea de circa 800 de MW a furnizorilor de ultima instanta (ENEL, CEZ, E.ON si Electrica). De exemplu, Hidroelectrica a venit cu o oferta de doar 20 MW. Pe aceasta piata centralizata pentru serviciul universal, sunt organizate licitatii simultane cu pret descrescator, cumparatorii fiind furnizorii de ultima instanta, beneficiarii finali fiind consumatorii care se afla inca in regim reglementat.

Producatorii au preferat in schimb Piata Zilei Urmatoare, ajungand ca tranzactiile pe aceasta platforma sa reprezinte aproape 50% din total.

Potrivit informatiilor HotNews.ro, marii producatori au jucat speculativ din cantitatile de energie. Au redus productia, invocand motive care nu stau in picioare, si s-au dus sa oferteze pe PZU, piata speculativa si mai putin transparenta, in loc sa foloseasca alte piete centralizate pentru incheierea de contracte pe termen lung. Furnizorii au fost obligati sa cumpere de pe PZU la preturi care au crescut de la o zi la alta, ajungand pe 4 august la un record absolut pentru orice vara: 570 lei/MWh, de trei ori mai mult decat in alti ani, in aceeasi perioada.

Mai multe surse din piata spun ca sunt suspectate intelegeri intre marii producatori, CE Oltenia si Hidroelectrica, care ar jongla cu productia, sub privirea ingaduitoare a autoritatilor.

Marii castigatori de pe urma speculatiilor pe piata sunt chiar Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica. Un alt castigator ar fi chiar statul in conditiile in care este actionar majoritar prin Ministerul Energiei. Inregistrand profituri mai mari, si dividendele virate la bugetul statului ar fi mai generoase, iar majorarile de pensii si salarii ar putea fi acoperite bine. Dupa ce a vandut energie foarte scumpa pe PZU, CE Oltenia a ajuns sa inregistreze chiar profit semnificativ de 260 milioane de lei in cinci luni, dupa ce in ultimii ani a fost pe pierderi uriase: 126 milioane de lei in 2016, 900 de milioane de lei in 2015 si 700 de milioane de lei in 2014. Cei care pierd sunt furnizorii, in conditiile in care sunt nevoiti sa cumpere energie mai scumpa. Acestia sunt cei care, de altfel, acuza producatorii de manipularea pretului.

„Marii producatori se joaca din productie”, spun surse din piata. CE Oltenia tine grupuri inchise, chiar daca le-ar putea deschide, invocand lipsa carbunelui sau alte motive. Hidroelectrica invoca deficit de apa pe Dunare, desi debitul nu este mai scazut decat in alti ani, in aceeasi perioada. Debitul Dunarii este putin sub media multianuala din luna august, insa departe de minimul istoric. De asemenea, exista suficienta apa in lacuri. Potrivit unor surse din Hidroelectrica, in acest an nu au exstat probleme cu debitele de pe Dunare si nici cu apa din lacuri. Doar pe raurile interioare ar fi debite mai mici, insa nu la nivel ingrijorator.

In aceste conditii, pentru a nu se produce sincope in furnizarea de energie, acesti producatori merg pe Piata de Echilibrare, gestionata de Transelectrica, unde castigurile pot fi si mai mari. Pretul de oferta pe Piata de echilibrare pentru cresterea de putere este corelat cu pretul de inchidere pe PZU plus maxim 450 lei/MWh. In aceste zile, se poate profita la maxim si de lipsa vantului, care scoate eolienele din joc. Aceste jocuri sunt posibile in conditiile in care 40% din tranzactii au loc pe PZU, ceea ce inseamna foarte mult. Restul tranzactiilor sunt facute prin contracte pe termen lung, la preturi mult mai mici.

Interesant este ca toate acestea nu impiedica exporturile in tarile din jur. Dimpotriva, in prima jumatate a anului s-a exportat cu 70-80% mai mult fata de aceeasi perioada a anului. Si in tarile din jur preturile au ajuns sa creasca pe burse. Astfel, si Ungaria a ajuns sa tranzactioneze la aceleasi preturi ca Romania. Astfel, cele doua tari merg in tandem.

Citeste pe aceeasi tema: