Incurabili

Dupa ce PSD si PC si-au refacut inutila alianta, PNL a replicat si el absorbind prin fuziune AP, formatiune condusa de dl Emil Constantinescu, care, dupa 5 ani de inexistenta, a disparut aducand liberalilor cativa politicieni din PNTCD, zero procente si un plus de imagine „de dreapta” de care PNL avea mare nevoie dupa coabitarea cu PSD. Premierul Tariceanu a considerat ca „mariajul cu nabadai” dintre PSD si PC avantajeaza PNL care ramane astfel „singurul partid de centru dreapta pe scena politica”.

Ma rog, nu-i bine sa fii singur. Intri la idei negre si la ipohondrie. Dupa opinia dlui Tariceanu, fuziunea PNL cu AP (careia dl Blaga i-a zis „fuziunea intre ceva si nimic”) e menita sa separe „dreapta autentica de populismul de doi bani” ilustrat de „un partid prezidential fara scrupule si fara energie”. Fara energie? Unii ar spune ca are multa energie negativa. Cum se vede, PNL tine sa demonstreze ca e singurul proprietar al dreptei – de parca pe dreapta ar fi un singur loc pentru care concurentii trebuie sa lupte prin eliminare. Urata poveste! Daca asa se termina toate aliantele (de la CDR incoace), te intrebi daca mai merita facute.

Cand ii vezi pe liderii partidelor semnand angajamente, schimbandu-si mapele, zambind si imbratisandu-se, incepi sa ai imaginea viitorilor dusmani de peste doi ani. Cu toate acestea, sondajele nu prea le dau de ales celor trei partide care (conform CSOP: PD-L 40%, PSD 28% si PNL 12%) sunt condamnate sa se ia in calcul pentru viitoarea majoritate. Dl Tariceanu a admis ca intre formulele viitoarei guvernari se afla si raposata Alianta DA distrusa de „incapacitatea unor lideri PD de a iesi de sub tutela lui Basescu” care „voia sa distruga PNL ca sa faca loc pe dreapta PDL-ului”. Pai, PD avea loc separat, la Populari. Reprosul dlui Tariceanu adresat liderilor PD ar fi acela ca nu l-au tradat pe dl Basescu dupa ce i-a adus la putere, asa cum a facut PNL (inclusiv cu dl Constantinescu si cu CDR in 2000). Culmea e ca asta le reprosa si dl Basescu liderilor PNL: ca nu-l abandoneaza pe dl Tariceanu.

Suparat fiindca un „cotidian cotrocenist” a lansat „superba intoxicare” ca s-ar fi consultat cu presedintele la numirea dlui Comanescu, premierul a restabilit adevarul: numirea ii apartine in exclusivitate iar presedintele a acceptat-o. Ei, slava Domnului, ne-am linistit: am scapat de „intoxicarea” privind consultarea normala intre presedinte si premier. Avem, dimpotriva, o boala in toata puterea. Incurabila.

Integral in Curentul.