Alertă în industria românească de IT: concedieri, salarii înghețate și șanse puține pentru juniori. „Se înlocuiesc meserii în sine” și nu e doar efectul AI

• Articol realizat în cadrul proiectului european Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Massimo de Laurentiis (Il Sole 24 Ore, Italia), Hannah Krause (Der Standard, Austria), Petr Jedlicka (Denik Referendum, Cehia) și de publicațiile El Confidencial (Spania) și Delfi (Lituania).

Aproape 200.000 de oameni lucrează în industria de software și servicii IT din România, potrivit datelor ANIS, asociația patronală din sector. Datele ANIS disponibile indică pentru numărul total de angajați din industria IT o scădere de circa 10.000 de oameni în 2023 și, după aceea, o creștere de 5.000 în 2024.

Datele Eurostat arată că a crescut numărul de IT-iști care s-au angajat în alte industrii, ceea ce, spune pentru HotNews Corina Vasile, director executiv ANIS, nu este rău, dat fiind că este nevoie de digitalizare în România.

Odată cu migrarea acestor oameni în alte industrii, crește gradul de competență digitală și în alte sfere economice. Dar îngrijorarea rămâne.

O perioadă plină de vești proaste pentru angajații din IT

În ultimii doi-trei ani, toate marile companii de tehnologie au anunțat pe plan mondial concedieri semnificative, cele mai importante nume fiind Amazon, Intel, HP, Microsoft, Oracle, IBM  sau Meta. Cele mai noi anunțuri sunt de la Cisco Systems, Amazon și Linkedin.

Companiile invocă nevoia de economie și de eficientizare, însă câteva companii au spus clar că AI-ul este responsabil, fiindcă automatizările au permis firmelor să fac mai mult, cu efective mult mai mici. Printre companiile care au spus că fac concedieri din cauza AI-ului se numără Amazon, HP, IBM, Snap, Klarna sau Duolingo.

Când marile companii anunță restructurări ele nu dau cifre pe țări, însă și România a fost afectată și o mulțime de companii și-au redus efectivele pe plan local, câteva exemple fiind Amazon, Oracle, Microsoft, Endava, Bitdefender, Gameloft, UiPath sau eMAG.

Mai multe companii din industria auto au renunțat și la o parte din angajați care lucrau la diviziile de IT și cercetare, mai ales din cauza scăderilor comenzilor din Europa de Vest. Evoluții pentru 2025 puteți găsi aici.

Ce salarii medii au IT-iștii români și cum ne comparăm cu alte țări

Datele INS arată că pentru perioada aprilie 2025 – martie 2026, câștigul salarial mediu net în domeniul IT a fost de 12.950 lei (2.500 de euro) și suma a variat mult de la lună la lună, între 12.100 lei și 15.600 lei. Salariile au fost mai mari în lunile marcate de acordarea primelor trimestriale, a bonusurilor de performanță sau a compensațiilor de Paște.

Ce salarii au IT-iștii din alte țări europene

Datele oficiale pentru Cehia indică un salariu lunar net în IT în valoare de 3.000 de euro, însă cu variații foarte mari în funcție de tipul de job (de la 1.200 euro pentru programatori începători, până la mai mult de 4.000 de euro pentru cei mai experimentați oameni din domeniu).

Pentru Lituania, datele oficiale indică un salariu mediu net de 2.700 de euro, venitul fiind de aproape 3.000 de euro în capitala Vilnius.

Ce salarii sunt în Europa de Vest? Un studiu arată că cele mai mari salarii medii lunare în domeniul IT în Europa sunt la Londra, Dublin, Amsterdam și Berlin (peste 4.000 de euro), iar nivelul de taxare este mult diferit de la țară la țară.

Cei mai afectați sunt cei aflați la început de drum

Din datele de la companii și de la universități reiese faptul că a scăzut destul de mult numărul de job-uri pentru angajații Entry Level, mai ales programatori aflați la început de carieră, spune directorul executiv al ANIS „Aici credem că este problema, iar dacă ea se adâncește, devine o problemă structurală pe termen mediu”.

Pe de altă parte, datele arată că există în continuare cerere pentru programatori cu experiență (seniori), pe diverse specialități, cum ar fi cyber-security și ingineri AI Machine Learning, zone unde apare chiar și un deficit. Se mai vede și că în proiecte sunt solicitați mai mulți programatori seniori care îndeplinesc și sarcini care erau în trecut îndeplinite de programatorii începători cu tool-uri AI.

„Cine recrutează acum, recrutează mult mai țintit și o face pe anumite specializări”, spune reprezentanta ANIS. 

Vom resimți deficitul de personal și de seniori în cinci ani cel mai târziu, spune Corina Vasile, iar companiile încearcă să acopere lipsurile, înrolând și programatori începători. Corina Vasile spune că ar fi o idee ca statul să intervină „poate din fonduri europene sau din alte surse, cu un fel de stimulent pentru companii, ca acestea să angajeze programatori juniori”. Cum prețul plătit pe proiecte a scăzut, companiile nu prea mai pot justifica economic angajarea unui număr mai mare de programatori juniori, explică ea.

Directorul executiv ANIS spune că, deși automatizarea permite companiilor să facă mai multe lucruri cu mai puțini oameni, asta nu înseamnă în mod automat concedieri, ci înseamnă creștere de productivitate. 

Însă, cum companiile oferă față de trecut prețuri mai mici pentru același proiect și este distribuită cererea de muncă spre seniori și specialiști, iar programatorii aflați la început de drum simt cel mai mult impactul acestei modificări, spune reprezentanta asociației patronale.

Un factor critic ține și de scăderea cererii în vestul Europei, mai ales în domeniul automotive către care multe companii românești livrează soluții și servicii, precizează Corina Vasile.

Salariile din IT și-au oprit creșterea

Corina Vasile a vorbit și despre ce impact a avut asupra sectorului IT eliminarea la final de 2024 a facilităților fiscale de care angajații beneficiau de mult timp.

„A contat pentru toată lumea”, spune oficialul ANIS, dar cel mai rău nu a fost faptul în sine, ci că aceste eliminări s-au făcut extrem de rapid. „Companiile aveau bugete stabilite, comunicaseră prețuri către clienți și apoi au avut surpriza să vadă că fiscalitatea s-a modificat peste noapte în România. Industria IT livrează proiecte pe termen mediu și lung, iar modificările fiscale se simt”.

Studiile de piață mai arată un lucru; salariile din IT au stagnat. „Cu alte cuvinte, nu au mai crescut salariile și chiar cred că avem – dacă ne uităm și la inflație – o mică scădere în termeni reali în ansamblul industriei”. Corina Vasile spune că mai există și creșteri salariale, însă în general sub rata inflației. Sunt foarte multe diferențe în piață, ia în locurile unde este deficit de oameni, creșterile salariale sunt mai mari.

„România a devenit vulnerabilă” – Un model bazat pe cantitate

Florentin Iancu, președintele al (SIIT) Sindicatul IT Timișoara spune pentru HotNews.ro că nu există companie IT importantă care să nu fi făcut reduceri de personal în ultimii ani în România. Este imposibil de spus câți oameni au fost disponibilizați în sector, fiindcă nu există date publice complete, însă sindicalistul spune că este vorba de ordinul miilor de oameni.

Sindicatul IT Timișoara este prezent în 17 companii și are aproape 10.000 de membri.

De ce au fost multe concedieri ? Este o chestiune de context și de modul în care sectorul s-a construit în România.

„Sectorul în sine în țară a crescut foarte mult pe activități care au fost transferate (outsourced) în România și vorbim mai ales despre activități de suport”, spune Iancu. 

Fiind vorba despre multe activități de suport și mai puține de cercetare-dezvoltare, s-a ajuns într-un punct în care „tehnologia, în special prin zona de AI, începe ușor, ușor să înlocuiască toate aceste activități. România a devenit foarte vulnerabilă”, spune Iancu.

„Este o problemă structurală, înainte de a fi una tehnologică. Am mizat prea mult pe activități cantitative, pe suport, hai să fie job-uri, job-uri, job-uri, însă nu a fost creare de job-uri, ci transfer. Erau job-uri transferabile și, dacă le-am luat din altă parte, era clar că vine un moment când le vom da tehnologiei sau altor oameni. Contează cine le poate face mai ieftin și era doar o chestiune de timp până când tehnologia va suplini barierele de limbă sau de orice altă natură”, spune președintele SIIT.

Mai contează și faptul că acele companii pentru care lucrează oamenii din România furnizează – la rândul lor – servicii pentru alte companii și la acel nivel contractele au început să fie renegociate atât la capitolul costuri, cât și la resurse umane, precizează Iancu.

„AI-ul va continua să elimine job-uri”

Cât de mult contează AI-ul în această restrângere a activității în sectorul IT? 

„AI-ul joacă un rol de pivot în toată chestiunea asta, fiindcă prin script-uri, prin agenți AI se înlocuiesc meserii în sine. Ai-ul reduce nevoia de resurse umane și o limitează la poziții cheie de monitorizare, de control, de verificare. Inteligența artificială afectează atât volumele care sunt oferite spre prestatorul de serviciu, cât și modul în care se prestează serviciul în sine”, spune sindicalistul. „Repet, AI-ul joacă un rol cheie și va continua să-l joace în toată povestea asta și va continua să elimine job-uri”.

Sectorul IT românesc simte și presiunea Indiei, care „vine puternic din spate” și despre care nu se mai poate spune că livrează servicii de slabă calitate, explică Iancu.

„India este mult mai puternică și mai activă”, contează acolo și că mulți lucrează șase zile pe săptămână și contează și faptul că țara asiatică este bogată și în resurse umane (peste cinci milioane de angajați în sectorul IT), mai spun reprezentanții industriei.

De ce nu știm câți IT-iști au rămân fără loc de muncă în România

De ce nu aflăm multe despre aceste concedieri? Florentin Iancu explică faptul că reducerea se întâmplă prin înțelegeri mutuale și nu prin reduceri propriu-zise de personal. 

Nu știm câți oameni rămân fără job fiindcă restructurările se fac tacit „pentru că nu vedem restructurări în sensul codului muncii și atunci nu există obligația de informare și consultare cu nimeni. Practic nu apare o justificare, o explicație, o informare oficială, o asumare a deciziei”. El spune că, în general, companiile oferă peste 10 salarii compensatorii pentru ca oamenii să plece prin înțelegeri amiabile și sunt și companii care oferă 14-16 salarii compensatorii pentru cei cu multă experiență.

„Oamenii, în domeniul nostru, nu au plecat nici păcăliți, nici fără bani în buzunar, însă asta nu ne încălzește. Se pleacă mult și reintegrarea în piața muncii este foarte grea și în cele mai multe situații se face pe poziții sub cele de pe care au plecat. Asta e durerea mare”

Nu doar programatorii începători au de suferit, ci și cei cu experiență mare

Iancu povestește că lucrurile s-au schimbat mult în industrie și că un șef de companie îi povestea că după mult timp în care angajații au fost „la putere”, acum este invers. „Suntem noi la putere acum, eu îmi aleg pe cine angajez, înainte luam aproape pe oricine, fiindcă nu găseam oameni”, spune sindicalistul, despre ce i-a spus acel director.

Toată lumea este afectată. Nu mai putem vorbi despre o categorie care să nu aibă de suferit, spune sindicalistul „2025 a avut oarecum un început crunt. Anul acesta apare săptămânal o reducere într-o companie mai mare sau mai mică. Suntem abia la început de drum și considerăm că și 2027 va fi un an greu pentru sectorul IT din România”.

Alexandru Lăpușan, CEO Zitec: „În IT-ul românesc au cam înghețat angajările”

Zitec este o companie românească de IT cu 350 de angajați și un business care anul trecut s-a apropiat de 40 milioane euro.

Alexandru Lăpușan este CEO a Zitec și explică pentru HotNews că în IT-ul din România, în pandemie și puțin după a fost o explozie, pentru că au crescut cererile de digitalizare. „În urma acelui fenomen și în condițiile de acum din piață este cumva de înțeles că în IT-ul românesc au cam înghețat angajările, iar acest val legat de AI nu face deloc treaba mai ușoară”.

El spune că în piață sunt mai puține proiecte de amploare, iar în aceste condiții și cererea pentru specialiști este mai mică.

Ce se întâmplă cu salariile? „Nu am văzut un studiu de piață despre salarii. Mă aștept să fie un trend descrescător la viteza de creștere a salariilor, dar nu cred că au ajuns într-o zonă de îngheț. Eu cred că măcar companiile ar trebui să facă tot posibilul să acopere cel puțin inflația în lei pentru cei care lucrează în IT, pentru că oricum contractele sunt de obicei semnate în valută”, spune Lăpușan care adaugă că unele companii care au probleme economice de funcționare ar putea bloca anvelopa salarială, însă nu este deloc o idee bună.

Alexandru Lăpușan spune că în unele companii mari pe plan internațional AI-ul a fost o „scuză convenabilă” pentru restructurări care s-ar fi întâmplat oricum din varii motive, unul fiind că au angajat prea mulți oameni la un moment dat. Totuși, spune el, câteva companii ce au înlocuit o parte dintre oameni cu aplicații de AI au revenit parțial asupra deciziei.

„Cred că încă suntem într-o zonă de înțelegere și de acomodare în utilizarea acestei tehnologii și, prin urmare, cred că o să apară reglaje în zona asta, dar subiectul AI va fi folosit și pentru a justifica alte agende”.

În Cehia, argumentul AI maschează uneori alte motive fără legătură cu inteligența artificială

Și pentru Republica Cehă, sectorul IT este foarte important și datele arată că, la fel ca în România, aproximativ 200.000 de persoane lucrează în domeniu, scriu jurnaliștii de la Denik Referendum. 

Tot precum în România, mai multe companii multinaționale din SUA și Europa de Vest au centre IT și centre de servicii în Republica Cehă (IBM, Honeywell, Siemens, HeidelbergCement, Lufthansa, Johnson & Johnson, Villeroy & Bosch). 

Despre concedierile din sector – puse uneori pe seama inteligenței artificiale – s-a vorbit mult în ultimele zece luni, dar nu există multe cifre concrete. Se cunosc numai cazuri ale câtorva companii mai mari (cum ar fi Oracle sau Direct) care au anunțat public concedieri semnificative. O companie a renunțat la o treime din angajați, invocând AI-ul drept motiv principal.

Datele de până acum indică faptul că fenomenul nu este încă suficient de amplu pentru a se reflecta în indicatorii macroeconomici ai Cehiei, mai scrie publicația cehă.

Angajații din sectorul IT spun, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor cehi, că argumentul legat de AI maschează adesea alte motive, în special efortul de a reduce costurile indirecte acumulate în perioada pandemiei de COVID. Se vorbește și despre alternanța clasică a ciclurilor de cerere mai puternică și apoi mai slabă în IT, lucru evidențiat de nivelul salariului mediu din domeniu. 

Un astfel de ciclu durează de obicei patru ani, iar în prezent suntem în perioada marcată de o cerere slabă.

Jurnaliștii cehi scriu că se confirmă clar faptul că:

• A) companiile IT au angajat mai puțini oameni în ultimul an
• B) cerințele la adresa angajaților cresc, însă nu și salariile

Un subiect frecvent al dezbaterii publice în Republica Cehă este cel al prognozelor potrivit cărora, până în 2050, aproximativ 250.000 de locuri de muncă vor dispărea din cauza inteligenței artificiale (nu doar în IT, ci în toate domeniile). 

Denik Referendum notează că acestea sunt doar estimări generale pe termen lung și nu au legătură directă cu situația actuală. Totuși, având în vedere importanța sectorului IT pentru economia cehă și pentru planificare, acesta este un domeniu în care toată lumea așteaptă cu nerăbdare date mai complete.

Lituania, piața se mută de la „programatori” la „arhitecți AI”. 

Lituania a evitat concedierile masive, însă a trecut printr-un proces de „redimensionare structurală”. Filialele marilor companii tech din Vilnius și Kaunas și-au optimizat rolurile, în special în dezvoltarea software la nivel junior și în QA (testare de software), înlocuind adesea aceste activități cu automatizarea bazată pe AI, scriu jurnaliștii de la publicația Delfi.

Piața se mută de la „programatori” la „arhitecți AI”. Angajările pentru pozițiile entry-level au încetinit semnificativ, deoarece AI-ul generativ preia sarcinile de bază de programare. Cerere există acum pentru programatorii seniori care pot mânui instrumentele AI și pot gestiona arhitecturi complexe. Lituania stă bine :33% din forța de muncă din IT are competențe în AI, scrie publicația Delfi.

În statul baltic sunt și câteva inițiative de sprijin pentru recalificare, fiindcă Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă oferă programe finanțate special pentru tranziția către AI și securitate cibernetică.

Se discută și despre reprezentarea angajaților și există sindicate care fac lobby activ la Ministerul Economiei pentru ca AI Act-ul european să protejeze drepturile lucrătorilor și să garanteze securitate socială pentru cei afectați de automatizare.