Inflația a trecut de 5% în noiembrie. Lista alimentelor cu cele mai mari scumpiri
Guvernatorul BNR avertizase la începutul lunii trecute că va urma un nou puseu inflaționist, dar că după ce acesta va trece, inflația își va continua ritmul descendent și va reveni în ținta Băncii Centrale, care este de 2,5% (plus/minus un punct procentual). Deocamdată, Statistica a anunțat miercuri că indicele prețurilor de consum a revenit la peste 5% în noiembrie 2024.
Serviciile de curierat și cele poștale s-au scumpit cel mai mult, iar ponderea produselor/serviciilor care s-au scumpit peste medie depășește 60% din coșul de consum.
Coșul acesta este și el unul fluid, care se schimbă odată cu modificarea obiceiurilor noastre de consum.
Spre finalul fiecărui an, o mână de oameni din cadrul Institutului Național de Statistică se reunesc și decid ce produse scot sau ce produse noi adaugă pe lista socotelii inflației. Anul acesta sunt 75 de produse noi în coșul de consum și 34 de produse eliminate. În curând, în calculul inflației vor intra și pariurile / jocurile de noroc.
Fiecare țară are un coș propriu de consum atunci când măsoară inflația. De pildă, UK ia în calculul inflației prețul plăcintelor cu fructe și cel al gogoșilor, iar Franța atunci când măsoară inflația se uită atent la prețurile pulpelor de broască, al melcilor dar și al serviciilor sexuale.
Produse nou intrate pe listă: broccoli, avocado, năut, vitamine, băuturi energizante
„Suntem în curs de analiză, mai avem cam două săptămâni și intrăm cu noile date pe ianuarie. Foarte mari schimbări în obiceiurile de consum nu am identificat, uitându-ne la cheltuielile din ancheta bugetelor de familie”, spune într-o discuție cu HotNews directorul Direcției de prețuri din cadrul Statisticii.
Ca produse nou intrate pe listă, el a dat ca exemplu broccoli sau avocado. „Avocado-ul chiar ne-a surprins, dar ne-am uitat și la importuri, am văzut creșterile din consumul din acest fruct și am luat decizia de a-l introduce. La fel și năutul. Am mai remarcat creșteri ale consumului de Omega3 sau de vitamine destinate creșterii imunității, de pildă. Vor fi și acestea incluse în calculul IPC. De asemenea, a crescut mult consumul de mixuri de salate, consumul de somon afumat, de băuturi energizante”, spune interlocutorul HotNews.ro.
Societatea se modernizează iar Institutul Național de Statistică e obligat să țină pasul cu noile tendințe
Un alt exemplu sunt vânzările de trotinete electrice care au devenit relevante și care vor fi incluse în calculul indicelui prețurilor de consum”, spune directorul Direcției de prețuri din INS.
Pentru a afla ce consumă mai nou românii și la ce renunță în consum, Statistica folosește un eșantion de familii care include și familii din prima decilă de venit (cu venituri mici) și din cele mai bogate. De asemenea, în eșantion sunt incluse familii de tineri dar și de seniori. „Folosim un eșantion reprezentativ la nivelul societății”, mai spune șeful Prețurilor.
„Societatea se modernizează, iar noi, ca Institut Național de Statistică suntem obligați să ne modernizăm și să ținem pasul cu noile tendințe”, mai precizează el.
INS a demarat de câțiva ani statistici experimentale, calculând inflația din mediul online, sau derulând un proiect prin care măsoară spațiile verzi din orașe cu ajutorul sateliților.
Revenind la prețuri și produse, Statistica a remarcat tendința în creștere a prelungirii unghiilor cu gel, așa că s-a uitat dacă e relevantă la nivel național. Și se pare că este, astfel încât va fi și ea inclusă în calculul IPC.
La fel a făcut INS cu două din cele mai populare rețele de streaming video prezente în România, urmând ca pe măsură ce și alte rețele vor deveni relevante, să fie și ele incluse.
Pentru cei ne-deprinși cu calculul scumpirilor pe care le simțim cu toții, mai spunem că Institutul Național de Statistică culege lunar cu ajutorul a 112 angajați circa 150.000 de prețuri din 7.000 de magazine, dar și din piețele agroalimentare. Produsele la care statisticienii se uită sunt cele relevante pentru consum, iar ponderile lor în cadrul consumului sunt calculate pe baza Anchetei Bugetelor de Familie.
Numai că în timp, unele produse devin irelevante pentru consum și trebuie eliminate din listă, iar altele noi apar și se vând cu succes, căpătând relevanță în consum. Mai sunt și acele produse în care produsul de bază rămâne, dar are noi caracteristici și înglobează tehnologii noi, cum e cazul telefoanelor.
În 2022 a fost inclus de exemplu robotul-aspirator, ale căror vânzări au crescut în pandemie, făcându-l relevant.
De asemenea, în ultimii ani a fost inclusă pe lista produselor care intră în coșul de consum berea fără alcool și ouăle ecologice, deși nu doar despre produse e vorba.
Produse care au ieșit din listă: anumite organe- rinichi, inimă de vită, care nu prea se mai folosesc. Și unele țesături. „Mi-ar plăcea să cred că este o preocupare a populației pentru propria sănătate”
Mai detaliat, în 2023 a însemnat includerea a 16 noi produse alimentare, a 16 produse nealimentare și a 10 noi tipuri de servicii. Au fost eliminate 12 produse alimentare, 29 de produse nealimentare și 20 de servicii.
Informațiile privind sortimentele incluse pe listă sunt confidențiale, având în vedere că acestea includ caracteristici precum marca comercială, producătorul, modelul sau tipul.
Produse care au ieșit din listă: anumite organe- rinichi, inimă de vită, care nu prea se mai folosesc. „Mi-ar plăcea să cred că este o preocupare a populației pentru propria sănătate”, spune directorul de la Prețuri.
„E drept, și rețetele se mai schimbă. Adoptăm rețete noi, poate și viața ne face să fim mai comozi. Se gătește mai puțin tradițional, iar un exemplu, cred eu, este zacusca. Nu știu câtă lume mai face în mediul urban, zacuscă în casă. E mult de muncă, iar costurile nu sunt cu mult mai mici față de cea cumpărată”, explică statisticianul. La fel stau lucrurile cu anumite țăsături, cum sunt cojoacele.
Societatea se schimbă, iar serviciile pe care le oferă sunt și ele în schimbare. Spălătoriile de tip self-service sunt un serviciu nou și relevant de pildă. Iar printre cele cu relevanță tot mai scăzută avem unele ateliere de reparații electrocasnice.
Inflația e resimțită diferit de fiecare dintre noi. Pentru un pensionar, inflația resimțită este mai mare decât cea oficială, în vreme ce pentru cei cu venituri mari, inflația resimțită e mai mică. Depinde de care parte a ușii te afli, cum ar spune cineva.
Vorbim despre inflație ca despre un număr unic care se aplică întregii economii. Dar fiecare dintre noi resimte altfel creșterile de prețuri, din simplul motiv că fiecare cheltuim banii pe lucruri diferite. Prețul țigărilor este foarte important pentru fumători; prețul scutecelor îi afectează mai ales pe cei care au copii mici, iar prețul benzinei reprezintă un cost semnificativ pentru un locuitor din Voluntari care face zilnic naveta în Capitală.
6 lucruri de știut despre cum percepem inflația
1. Potrivit unor sondaje, oamenii acordă o atenție mai mare prețurilor care cresc decât celor care scad. Iar majorările de prețuri ne raman, de asemenea, mai mult timp în memorie.
2. Cheltuielile frecvente sunt mai puternic percepute. Este vorba despre prețurile la benzină, pâine, biletele de transport în comun.
3. Cheltuielile cu cardul sunt mai puțin percepute.
4. Inflația „personala” contează! Exemplu: dacă prețurile benzinei cresc mai mult decat prețurile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simți” o rată inflației mai mare decât cei care merg cu transportul în comun.
5. Ratele inflației sunt anuale, dar memoria noastră păstrează informații mult mai îndepărtate. În formarea percepțiilor personale, populația are în vedere prețurile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendința preturilor este de a crește substanțial, chiar și atunci când se înregistrează o rată anuală a inflației scăzută. De exemplu, dacă ritmul anual de creștere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al prețurilor va fi crescut cu peste 20%.
6. Variații ale prețurilor comparativ cu variații ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem că variațiile prețului unui produs înseamnă inflație. Exemplu: este posibil ca prețurile autoturismelor să fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, în versiunea standard echipamente care, anterior, erau vândute ca opțiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer condiționat sau airbag-urile). În astfel de cazuri, creșterea prețurilor se datorează în parte unei creșteri a calității produsului.
O altă prejudecată este aversiunea la pierdere pe care o avem. Nemulțumirea dată de scumpirea legumelor cu 15% umbrește bucuria dată de ieftinirea mălaiului cu același procent.
INTERVIURILE HotNews.ro