​INFOGRAFIC Datoria SUA a crescut cu cea mai mare viteza sub Bush jr. Vezi ce masuri au dus la indatorarea SUA si cine sta acum cu castana fierbinte in mana

Americanii muta scheletul din dulapul ingust in care il tineau pana acum, intr-un dulap mai mare si mai solid- cam asa s-ar putea traduce „solutia” gasita de Congresul american. Efectul acesteia ar putea fi unul de bumerang: sa reaprinda inflatia si sa afecteze cresterea economica a tarilor BRIC. Odata votat acordul, FED va putea inunda din nou piata cu dolari emisi in contrapartida cu achizitionarea de noi titluri de Trezorerie, ceea ce va insemna o a treia facilitate cantitativa (QE3), explica Cotidianul Poporului. Nici in Europa lucrurile nu stau mai bine, cu exceptia Germaniei. Cat despre Romania, ramane cum am vorbit.

Bursa din Paris ramanea in rosula ora 12 (ora Romaniei), temerile privind evolutia crizelor din SUA si Europa apasand asupra

cum se imparte datoria

Foto: Hotnews

moralului investitorilor. Nici moneda unica nu o ducea stralucit, pierzand teren in fata dolarului, lirei sterline si yenului dupa ce zvonurile legate de o scadere a ratingului SUA au reinceput sa circule, in ciuda acordului gasit.

Cat despre francul elvetian, acesta s-a apreciat pana la un nivel de 1,09 CHF pentru un euro. Asta era situatia marti in jurul orei 13, ora Romaniei.

Daca stam sa cautam vinovati, lucrurile stau asa:

Ronald Reagan. Obţine victoria împotriva democratului Jimmy Carter. Pe plan economic, realizează cea mai mare reducere de impozite din istoria americană. În politica externă, se remarcă prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri. În 1983 ordonă invazia Grenadei iar în 1986 bombardarea instalaţiilor militare din Libia. Susţine lupta de guerilă împotriva guvernului pro-castrist din Nicaragua şi a mujahidinilor afgani în lupta lor contra ocupaţiei sovietice.

Încurajează Iniţiativa de apărare strategică SDI (en:Strategic Defense Initiative), cunoscută (datorită concentrării asupra apărării spaţiale împotriva rachetelor intercontinentale sovietice) sub expresia de „Războiul stelelor”, în confruntarea cu Uniunea

grafic datoria SUA

Foto: Hotnews

Sovietică, pe care o defineşte drept „Imperiul Răului”. Urmează „Războiul rece”, în care are mai multe întrevederi cu preşedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, ajungând – până la urmă – la acordul istoric de eliminare a rachetelor cu rază medie de acţiune din Europa. Îşi încheie mandatul cu o popularitate în continuă creştere.

George Bush junior. Mandat marcat de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, de „războaiele împotriva terorismului” din Afganistan şi Irak, de criza subprime şi planul Paulson. Reduce taxele cu 1 350 de miliarde pe cinci ani, favorizand clasa bogata. Rata de impozitare a veniturilor mici scade de la 15 la 10% iar a celor mari de la 39,6% la 35% . Numeroase alte facilitati fiscale sunt introduse. Spargerea bulei dot.com duce la o scădere imediată şi profundă a ratelor dobânzii la minim istoric (1%), o devalorizare de facto a dolarului. A încercat fără succes să impună tarife ridicate la importul unor produse (otel si produse agricole). A crescut bugetele pentru securitate şi unele cheltuieli de sănătate. Sub presedintia lui, deficitul bugetar a avut cel mai rapid ritm de crestere.

Toate aceste razboaie costa. Iar daca ele vin si pe fondul unor reduceri de taxe, efectul asupra bugetului este dezastruos

In graficele de mai jos se poate vedea cine detine datoria SUA si de unde vin prin urmare si cele mai mari ingrijorari legate de dolar si de evolutia economiei mondiale.

Ca va urma un val doi al crizei (amanat, deocamdata) nu se mai indoieste multa lume. Partea proasta e ca el e mai grav decat primul intrucat vine pe fondul unor economii deja slabite.

cine detine datoria

Foto: Hotnews

• Ce se poate face? Sa ridicam cateva ziduri de protectie

Cand vezi viitura venind, incerci sa iti construiesti diguri care sa te protejeze. Cand viitorua e una economica, primul pas e sa o admiti. Intr-un interviu acordat EvZ, Franks povesteste ca cel mai greu lucru a fost in 2009 sa ii convinga pe oficialii de la Guvern si BNR ca Romania va fi lovita de criza. In entuziasmul lor primar, Romania urma sa fie ocolita. „În cadrul primei mele vizite în România, în ianuarie 2009, multe persoane, nu doar cele din guvern, nu credeau că România va fi lovită de criza internaţională. Şi noi, cei de la FMI, am avut mult de lucru pentru a-i convinge nu doar pe cei din Guvern sau din Banca Naţională, dar şi pe cei din societate că este cazul să fie foarte îngrijoraţi”,spune Franks.

E momentul optim pentru a ridica diguri de protectie. Diplomatia economica ar putea fi mult mai activa, „golurile” care vor aparea pe cateva piete ar putea fi cucerite de companiile romanesti (sprijinite cu masuri fiscale de catre Guvern, poate). Cat despre BNR, institutia si-a jucat cu succes cartea compromisului intre nivelul rezervelor si cursul de schimb. Pe de-o parte, trebuie sa lupte pentru scaderea inflatiei si deci are nevoie de o apreciere in termeni reali a monedei nationale, iar pe de alta are nevoie si de rezerve valutare consistente, care necesita cumparari de valuta de pe piata, care creeaza implicit presiune pe cursul de schimb.

• Incep „intepaturile” Rusia-SUA

In asemenea context international, nu e de mirare ca incep certurile intre cei care provoaca suferinta economica si cei care o suporta. Premierul rus Vladimir Putin a acuzat, luni, Statele Unite ca „paraziteaza” economia mondiala cu datoria lor. Declaratiile au fost facute in timpul unei intalniri cu o miscare pentru tineret favorabila puterii.

„Tara traieste pe credit dincolo de mijloacele ei si a lasat o parte din povara datoriei pe umerii economiei globale. SUA paraziteaza economia globala prin utilizarea monopolului dolarului”, a spus Putin, citat de AFP.

Compromisul atins in ultimul minut duminica seara privind cresterea plafonului datoriei SUA, dar care nu a fost inca adoptat de Congres „nu a facut decat sa amane luarea deciziilor care sa rezolve problema de fond”, a continuat Putin.

Cu toate acestea, el a laudat „responsabilitatea si bunul simt” de care a dat dovada Washingtonul, care a evitat in acest fel intrarea in incapacitate de plata.

Ridicarea nivelului datoriei publice va fi insotita de reduceri bugetare in doua etape. Prima transa ar reduce cu aproximativ 1.000 de miliarde cheltuielile bugetare in urmatorii 10 de ani. Apoi, o comisie speciala formata in egala masura din republicani si democratii va face recomandari pentru reducerea cheltuielilor cu 1,500 miliarde tot 10 ani. Aceasta a doua etapa ar include reduceri in multe sectoare, inclusiv in programe sociale si militare. Comisia va aborda, de asemenea, o reforma fiscala pentru a incerca sa genereze venituri.suplimentare.

Comisia ar trebui sa isi finalizeze activitatea pana pe 23 noiembrie. Congresul va suspune votului recomandarile comisiei pe 23 decembrie. In cazul in care comisia nu va conveni asupra a cel putin 1,200 de miliarde dolari in economii sau Congresul respinge constatarile sale, reduceri automate de cheltuieli intra in vigoare incepand din 2013. Trezoreria americana dispune de doar 54 de miliarde de dolari, in conditiile in care acum opt zile avea peste 100 de miliarde, potrivit Business Insider.