Infrastructura feroviară este în suferință; Trenurile Brașov – Întorsura Buzăului ar putea rămâne istorie, iar în Prahova un alt pod pare a fi șubrezit de ape

Prăbușirea podului feroviar din județul Brașov ar putea însemna că trenurile nu vor mai circula mulți ani de aici înainte pe cei 37 km dintre Întorsura Buzăului și Brașov, iar afirmația nu denotă pesimism, dat fiind că investițiile se fac atât de greu în domeniul feroviar. Multe alte poduri au probleme și în cel mai grav scenariu se pot prăbuși, iar despre unul dintre ele puteți citi în a doua parte a articolului.

Sâmbătă, în jurul orei 16.00 un pod de cale ferată construit acum 90 de ani între localitățile Hărman și Budila s-a prăbușit sub forța apelor râului Tărlung care au atins cote și debit rar întâlnite. Podul este situat pe linia 403 Brașov – Întorsura Buzăului, linie celebră pentru cel mai lung tunel feroviar din România, de 4,3 km, tunel construit între 1924 și 1929, cu mari eforturi inginerești.

Podul de peste râul Tărlung s-a prăbușit pe o lungime de 50-60 metri. Linia de cale ferată a fost dată în folosință în 1931 și de peste 10 ani călătorii sunt transportați de operatorul privat Regiotrans (din decembrie anul trecut devenit Regio Călători).

Sunt șase opriri între Brașov și Întorsură, orașul din Covasna celebru pentru temperaturile scăzute. Toate trenurile aveau rang Regio și cel mai scurt timp de parcurs este de 49 de minute. Cea mai mare distanță între două opriri este de 11 km, între Hărman și Budila.

Marea întrebare este când se va reface podul sau, și mai pesimist, dacă se va reface vreodată, exemple despre neputința reconstruirii infrastructuri fiind destule, cel mai celebru caz fiind Grădiștea, unde podul a căzut acum 13 ani. Acolo, deși s-au făcut studii de fezabilitate încă din 2008, lucrurile nu s-au prea mișcat, în ciuda faptului că este un tronson pe care circulau trenurile care legau țările din fosta URSS de litoralul bulgar și de Istanbul.

Dat fiind că podul din județul Brașov este pe o linie secundară care nici nu este operată de CFR Călători, putem avea serioase îndoieli despre cât de ”prioritar” va fi proiectul.

Dezastrul de la Budila aduce însă în prim plan o realitate îngrijorătoare: în rețeaua ferovară națională există poduri cu probleme care ar putea să se agraveze dacă nu se fac reparații, iar mai jos venim cu un exemplu.

Viaductul de la Crasna

Surse din domeniul feroviar ne-au semnalat că sunt probleme la viaductul de peste râul Crasna pe linia 304 Ploiești – Măneciu și că pila 2 a viaductului are serioase probleme din cauza erodării pământului din jurul fundației pilei, sub acțiunea apei râului Crasna, afluent al mai cunoscutului Teleajen.

Viaductul de peste Crasna

Linia este operată de Transferoviar (TFC) care are opt trenuri pe zi pe sens, iar gestionarul de infrastructură este CN CFR. Contactați de HotNews, reprezentanții TFC au confirmat că există probleme și că sunt îngrijorați. Pericolul constă, spun cei de la TFC, în faptul că la o viitură mai puternică, fundația pilei podului ar putea rămâne suspendată iar podul s-ar lăsa, sau chiar s-ar putea prăbuși și circulatia peste el va fi închisa. Erodarea a început încă de anul trecut și este extrem de important să se înceapă lucrările cât mai repde, spun cei de la TFC. Viaductul în cauză a fost construit acum un secol și se găsește între Teișani și Homorâciu.

Trecere la nivel în Homorâciu (Google Street View)

Linia 304 Ploiești Sud – Mâneciu are 51 km, iar trenurile urcă de la 150 metri altitudine, până la 574 metri. Sunt 51 km și se fac cam 90 de minute, cu 17 opriri, cea mai mare distanță între stații fiind 4 km, iar cea mai mică, 1 km. Fiind atât de multe opriri, dar și treceri la nivel cu calea ferată, trenul rar poate trece de 50 km/h.

Linia de cale ferată la Teișani (Google Street View)