„Peste 40% din femei fac infarct fără să simtă durere în piept”. Cardiolog: care sunt semnele reale și ce să faci concret pentru inima ta la menopauză

Pentru cele mai multe femei, intervalul de vârstă la care intră la menopauză este între 45 și 55 de ani. Este momentul în care menstruația se oprește și sarcina pe cale naturală devine imposibilă. Ovarele încetează să mai producă la fel de mult estrogen, iar din acest motiv apar bufeuri, insomnii, dureri articulare, ceață mentală, dificultăți de concentrare. Atunci când producția estrogenului scade, crește și riscul de boli de inimă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Dr. Tudor Ciocârlie, medic primar cardiolog în Rețeaua de Sănătate Regina Maria, asistent universitar, și dr. Arina Gui, medic specialist de Obstetrică-ginecologie, au vorbit în cadrul conferinței „Let’s Talk About Menopause“, desfășurată recent la Timișoara, despre felul în care această perioadă din viața oricărei femei influențează sănătatea cardiovasculară și ce trebuie să facă pentru a fi sănătoase și după încheierea perioadei fertile.

Nivelurile de estrogen încep să scadă, de regulă, înainte de oprirea menstruației, adică din perioada de perimenopauză. Odată cu reducerea cantității de estrogen produsă în ovare, printre alte efecte se reduce și efectul protector asupra inimii. Aceasta pentru că estrogenul este cel care ajută la controlul nivelului de colesterol și la reducerea riscului acumulării de grăsime în artere. De asemenea, ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge. Prin urmare, atunci când nivelul de estrogen scade, grăsimea se poate acumula în artere determinând îngustarea acestora. Riscul de boli coronariene și de infarct crește, plus că, menopauza poate provoca, de asemenea, modificări în corp care cresc riscul de boli coronariene.

Ce se întâmplă când inima își pierde „garda de corp”?

„Numim menopauza ca un punct în timp, în traiectoria vieții unei femei în care, retrospectiv, au fost 12 luni de ciclu menstrual absent, ca urmare a epuizării sintezei hormonilor de către ovare. Iar după ce sinteza de hormoni s-a epuizat, femeile vor trăi 40% din viața lor la menopauză, adică aproape jumătate de viață”, a punctat dr. Arina Gui, medic specialist de Obstetrică-ginecologie la Regina Maria (foto), în cadrul conferinței „Let’s Talk About Menopause“. 

Pierderea protecției oferită de estrogen afectează în mod special sistemul cardiovascular, iar schimbările care intervin acum pot constitui premisa unor viitoare boli cronice, atrag atenția medicii.

Cardiologul Tudor Ciocârlie (foto) a explicat de ce este considerat estrogenul un fel de „gardă de corp” a inimii: „Pe scurt, efectele estrogenului asupra inimii și a vaselor de sânge sunt, în principal, trei. În primul rând, scade colesterolul și protejează peretele vascular, adică nu lasă acest colesterol să intre în interiorul peretelui vascular. Apoi, controlează activ inima, relaxând-o și diminuând și inflamația foarte mult. În același timp, dilată vasele prevenind formarea cheagurilor de sânge”.

Și face asta cu ajutorul oxidului nitric. La menopauză, estrogenul scade, iar colesterolul rău – LDL-colesterolul – începe să-și facă de cap. Adică, intră din sânge în interiorul vaselor și se depune acolo. „Practic, se aprinde acolo un fitil cu care ne-a dotat, din nefericire, evoluția. În același timp, scade colesterolul bun. HDL-ul sunt niște particule care iau colesterolul din sânge, îl duc în ficat și de acolo este eliminat din organism”, explică mecanismele medicul cardiolog.

Acesta este un moment în care, la unele femei pot apărea tahicardiile, care, însă pot să nu fie un motiv de îngrijorare: „Cu cât inima este mai sănătoasă, cu atât reacționează mai puternic și mai mult la sutele de stimuli care există în jurul nostru și în interiorul nostru. Asta se cheamă variabilitate de frecvență cardiacă și e un parametru pe care îl folosim să vedem dacă inima e sănătoasă. Tahicardie înseamnă acele palpitații în care simțim că inima bate mai repede”.

De cele mai multe ori, tahicardiile sunt reacții la niște stimuli din interior, a adăugat dr. Ciocârlie: „De exemplu, am mâncat ceva ce nu ne-a picat bine. Iar tremorul este tot așa o reacție a creierului prin sistemul nervos la niște bătăi pe care le simte el ca fiind poate anormale la nivelul inimii”.

Există însă și situații care ar trebui să ne îngrijoreze și să ne facă să ne adresăm medicului. Dr. Ciocârlie a explicat cum le putem deosebi: „Când aceste palpitații apar brusc, deci nu pe fond de stres sau de gânduri. Dacă durează câteva secunde și sunt foarte puternice sau durează câteva ore. Dacă sunt însoțite de amețeli sau de leșinuri și dacă se agravează în momentul în care facem efort fizic. Să știți că, în mod normal, dacă inima este sănătoasă, atunci când facem efort palpitațiile și tahicardiile încetează. Dar, dacă cumva tahicardiile sunt accentuate de efort fizic, acesta ar fi un semnal de alarmă care ar trebui să ne facă să căutăm ajutor”, subliniază medicul.

Tensiunea la control: Ce ascund durerile de cap de la prima oră a dimineții?

Alte efecte ale menopauzei asupra sănătății inimii implică apariția hipertensiunii și a oscilațiilor hipertensive. Și asta încă din perioada perimenopauzei. „De ce? Din cauza pierderii oxidului nitric, vasele devin rigide, iar inima nu este obișnuită să împingă sângele în aceste vase care înainte erau elastice. Iar acum, fiind rigide, inima trebuie să pompeze puternic și așa apar salturile tensionale. În 97% din cazuri, hipertensiunea este silențioasă. Nu simțim nimic”, atrage atenția medicul cardiolog.

Însă, durerile de cap, mai ales în partea din spate, țiuiturile în urechi apărute matinal sau diferite tulburări vizuale pot fi semne ale debutului hipertensiunii. „Atenție și la cantitatea de sare, pentru că, odată cu înaintarea în vârstă, rinichiul devine leneș și sarea este eliminată mai greu. Și este posibil ca după ore de la o masă bogată în sare să avem aceste salturi tensionale”, a adăugat specialistul.

Valorile unei tensiuni normale trebuie să fie sub 120/80. „Dacă în mod constant valorile trec de 140 cu 90, valori luate de obicei dimineața, când nu ne doare nimic, când nu avem nicio problemă, atunci trebuie să căutăm un ajutor. Să fim atenți, pentru că un indicator foarte, foarte important al riscului cardiovascular este scăderea sau nescăderea valorilor tensionale în timpul nopții. Scăderea valorilor tensionale în timpul nopții relaxează foarte mult inima și vasele, în general. Iar această pierdere pe care noi o căutăm la holterul de tensiune e un element foarte important. Altminteri, acele valori trebuie tratate, chiar dacă nu sunt niște valori tensionale foarte mari”, atrage atenția medicul cardiolog.

De asemenea, pulsul între 60 și 100 este considerat normal. Tot ce depășește 100, în mod frecvent, este un semnal că avem nevoie de ajutor medical.

De ce femeile ajung mai târziu la urgențe când fac infarct 

Infarctul miocardic la femeile aflate la menopauză are alte caracteristici decât cel clasic. Adică nu este o durere în coșul pieptului care iradiază pe braț, ci se poate manifesta doar ca o oboseală extremă, ca o durere la nivelul gâtului, chiar ca o senzație de greață și ca o indigestie, atrage atenția medicul cardiolog. „Peste 40% din femei nu simt durere în piept, deși fac infarct miocardic. Din această cauză și diagnosticul este întârziat, din păcate”, subliniază dr. Ciocârlie. Este o problemă pe care cardiologii au sesizat-o la cabinet, adaugă specialistul, o alta fiind aceea că femeile așteaptă mai mult până să ceară ajutor, comparativ cu bărbații, fiind obișnuite să îngrijească și nu să fie îngrijite.

Statul pe scaun, cel mai mare inamic al arterelor. Cum resetăm inima 

Sportul este un factor care păstrează sănătatea inimii și a vaselor și la menopauză. Sau, mai ales, atunci. „Contraindicații de a practica sportul nu există decât la acele persoane care au boli foarte grave de inimă. Dar, în principiu, sportul este ceea ce putem face pentru a ne menține inima relaxată, în formă și, până la urmă, o inimă ca-n tinerețe. Și putem face exerciții cardio care cresc colesterolul bun – HDL-colesterol – relaxează inima în momentul în care nu mai facem efort și de asemenea scade și valorile tensionale”.

Pe lângă exercițiile cardio avem nevoie și de exerciții de forță pentru că acestea ajută metabolismul: „Grăsimile se ard la nivel muscular. Dacă nu facem exerciții de forță și mușchii dispar, inima trebuie să preia mare parte din acest metabolism, și obosește mult mai repede”.

Medicul cardiolog face o precizare extrem de importantă în privința mișcării: „Neapărat să nu stăm pe scaun! Scaunul este cel mai păcătos. Nu avem un schelet deloc pregătit și nici mușchi și nici vase pentru statul pe scaun. Ar trebui să ne ridicăm frecvent. Și neapărat întotdeauna să alegem scările. Aceeași regulă despre care ați mai auzit, de 150 de minute, o puteți împărți 30 de minute, 5 zile pe săptămână dacă vreți. Alternativ cu yoga sau exerciții de forță”, recomandă medicul.

Ce să faci concret după 45 de ani pentru sănătatea inimii 

Odată cu instalarea menopauzei, pentru sănătatea cardiovasculară, o altă regulă importantă este aceea de a ne face măcar un EKG în fiecare an. „Un profil lipidic, la început, iar apoi anual, o ecocardiografie la 3-4 ani, ecografie de carotidă”, recomandă dr. Ciocârlie.

Cel mai rău pentru sistemul cardiovascular este, de departe, fumatul, atrage atenția medicul cardiolog: „Dacă organismul reușește într-o anumită măsură să compenseze grăsimile, sedentarismul și cu estrogen și apoi și fără, cu fumatul nu știe ce să facă. Fumatul ne demineralizează oasele, ne distruge vasele, plămânii, până și ADN-ul, fiind implicat în aproape toate formele de cancer”.

Nutriția este și ea un factor important în prevenția bolilor cronice care se pot ivi la menopauză: „Nutriția ideală ar trebui să fie aceea pe care am avut-o înainte să apară agricultura, creșterea animalelor, zahărul, culturile de cereale, culturile de orez, culturile de porumb. Ce înseamnă asta? O carne, dacă se poate de vânat sau de vită crescută aproape ca un animal sălbatic, și pește. Baza alimentației ar trebui să fie rădăcinoasele și toate tipurile de varză, verdețuri, ciuperci, fructe de pădure și grăsimile naturale care sunt surse de acizi grași esențiali – nuci, avocado, semințe, ulei de măsline. Din păcate, evoluția nu ne lasă să controlăm colesterolul doar prin alimentație și doar 20% din valoarea colesterolului, mai ales după menopauză, este dată de alimentație. 80% este produs de ficat și dacă avem un colesterol foarte crescut, nu putem face prevenție decât dacă luăm medicamente care să oprească ficatul să facă colesterol. Aproape niciodată nu vom reuși doar prin dietă, deși ea este importantă”, subliniază medicul un aspect important care trebuie înțeles.

Cât privește mișcarea, și aici sunt câteva aspecte de subliniat: „Gândiți-vă că timp de 300.000 de ani acest corp a mers 10.000 de pași pe zi și mai mult. Un mers desculț. De ce e important de precizat?  Încercați să săriți pe loc fără încălțăminte și apoi cu încălțăminte. Veți vedea că în momentul în care săriți desculți, veți ateriza pe vârful picioarelor și în momentul în care săriți cu niște papuci, veți ateriza pe toată talpa. Ei bine, mersul acesta și alergatul în pantofi cu talpă groasă produc milioane, milioane de microtraumatisme la nivelul coloanei vertebrale care în timp, în 10-15 ani, se vor vedea. Și să știți că există în străinătate un curent din ăsta care încurajează foarte mult alergatul în picioarele goale. Bineînțeles, trebuie să ai și locurile unde să poți alerga, dar este cel mai benefic pentru organism”, conchide specialistul. Medicul atenționează asupra faptului că alergatul desculț trebuie adaptat cu atenție la starea ortopedică a fiecărei persoane.

Articol susținut de Regina Maria