Institutul pentru Politici Publice: 88% dintre participantii la un sondaj apreciaza ca firmele nu castiga in mod corect contracte din bani publici
Institutul pentru Politici Publice (IPP) sustine că 88% dintre românii participanți la un sondaj de opinie pe un eșantion reprezentativ național nu au încredere în corectitudinea modului în care se efectuează achizițiile publice în România. Acest fapt ar trebui să constituie un argument determinant pentru Guvern să oprească practica modificărilor punctuale succesive ale cadrului legal și să înceapă de urgență o reformă radicală a politicilor naționale în domeniu pentru a recupera pierderea credibilității acestui important sector care valorează peste 20 miliarde de Euro anual, considera IPP. Potrivit institutului, recent lansata dezbatere publică la nivelul UE a Directivei în achiziții publice poate stimula o asemenea decizie de reformare profundă a sistemului pe care trebuie să și-o însușească direct premierul.
Sondajul de opinie a fost realizat de IPP DATA RESEACH, divizia de cercetări de piață a Institutului pentru Politici Publice (IPP) în perioada 21 august – 1 septembrie 2013 pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă urbană neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de +/-3. Potrivit sondajului, românii percep domeniul achizițiilor publice și în general al cheltuirii resurselor publice ca fiind ineficient, incapabil să acceseze servicii și lucrări durabile care să optimizeze în timp sumele de bani cheltuite în domeniu, dar și controlat politic, motive pentru care ei își pierd interesul pentru acest subiect. Numai 28% declară că sunt direct interesaţi de achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează calitatea produselor/serviciilor oferite de o primărie, respectiv influenţează creşterea costurilor unei primării, mai arata IPP.
În condițiile lipsei de încredere în sistem, nici participanții – companiile comerciale – nu se bucură de credibilitate în rândul populației, mai arata sondajul.
Lucrările de reabilitare/modernizare a drumurilor (43%) şi domeniul sănătății (38%), cele care probabil beneficiază de o mai largă mediatizare, sunt cele două domenii în care respondenții apreciază că banii publici se cheltuiesc în cel mai ineficient mod din punct de vedere al achizițiilor publice.
51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru această stare a lucrurilor aparţine în primul rând conducătorilor instituţiilor care realizează achiziții, mai ales a celor numiţi pe criteriul politic (și în deosebi la nivel județean), numai 27% considerând că responsabili pentru modul ineficient în care se cheltuiesc banii publici sunt comisiile care organizează licitaţiile publice, iar 12% – funcţionarii publici.
Nivelul scăzut de încredere a publicului este proporțional cu gradul de intoleranță față de practici neconcurențiale. 59% dintre participanții la sondaj ar dori să poată fie recuperată suma unui contract atribuit în mod incorect, 36% afirmând că și-ar dori ca cei implicați să fie pedepsiți: (26%) – prin condamnarea penală a conducătorului instituţiei, (11%) – prin interzicerea ocupării unei funcţii publice pe termen nelimitat; (10%) – prin interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a mai derula contracte cu statul.
Peste jumătate dintre participanții la sondaj (59%) îşi dorește ca prin procedurile de achiziții, autoritățile să selecteze bunuri sau servicii după un just raport între calitate și preț avantajos, și nu pe baza criteriului „prețul cel mai scăzut”, așa cum se procedează în prezent în cele mai multe situații. Acesta este un semnal clar că românii doresc ca resursele publice să fie canalizate către achiziții de calitate durabile, o premisă de la care a plecat inițiativa IPP de a desfășura analize în domeniu. Toate rezultatele acestui proiect al IPP, susținut de Ambasada Olandei la București, vor fi supuse dezbaterilor publice în perioada următoare.
Soluţiile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România ar fi:
- întărirea/diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de către autorităţile competente (29%)
- aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).
82% dintre români apreciază că procesul de achiziţii publice nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile.
Nici companiile, mai ales cele românești – participante în procedurile de achiziții publice în România – nu se bucură de o mare credibilitate. 88% dintre participanții la sondaj apreciază că firmele nu câştigă în mod corect contracte din bani publici, lucrările de cea mai bună calitate fiind realizate mai degrabă de companii cu capital străin (63%) și nu de cele românești (27%).
Demersul IPP se constituie, alături de precedentele, disponibile de asemenea la www.ipp.ro, într-un apel la transparenţă față de procedurile de achiziții folosite, dar mai ales la responsabilitate în ceea ce privește eficiența, rezultatele și calitatea acestor investiții rezultate din achiziții.
Achizițiile publice au depășit de mult etapa în care erau relevante din perspectiva fondurilor europene, generând blocaje în economia românească prin efectul nociv asupra mediului privat competitiv și afectând în mod evident calitatea serviciilor oferite populației. Toate aceste motive ne determină să cerem Primului Ministru implicare pentru reformarea radicală a sistemului de achiziții care a eșuat să creeze o piață competitivă autentică.