Sari direct la conținut

Interese ascunse in BECHTEL de Basescu si Tariceanu

Ziarul de Mures

Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu au spus zilele trecute NU constructiei autostrazii Bors – Brasov, cel putin pentru urmatorii ani, desi amanarea la romani a echivalat in cele mai multe cazuri cu renuntarea la proiect.

Decizia celor doi, motivata de primul prin ineficienta acestui proiect, deoarece ar atrage doar 15% din traficul rutier dinspre Europa Occidentala si dinspre Est, iar de cel de-al doilea pe lipsa resurselor in bugetul de stat pentru a suporta costurile atat ale autostrazii care se integreaza in Culoarul IV Pan European, dar si ale Autostrazii Transilvania, tradeaza increderea milioanelor de ardeleni care i-au votat si i-au legitimat la guvernare.

In plus, hotararea de amanare a executiei autostrazii care leaga Budapesta de Bucuresti, prin Bihor, Salaj, Cluj, Mures si Brasov, este dat peste cap si programul politic al UDMR dinaintea generalelor, dar si programul de guvernare al formatiunii prezidate de Marko Bela.

STOP! Autostrada

Inca de la instalarea la Palatul Cotroceni, presedintele Traian Basescu a criticat proiectul Autostrazii Bors – Brasov. In viziunea presedintelui, proiectul este ineficient din punct de vedere economic, deoarece nu ar atrage decat 15% din traficul rutier dinspre Europa Occidentala si Europa de Est.

Dupa intalnirea cu mostenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii, printul Charles, presedintele a mai adus un argument in favoarea amanarii sau renuntarii la proiectul autostrazii Budapesta – Bucuresti via Bihor – Salaj – Cluj – Mures – Brasov, si anume daunele pe care autostrada le-ar aduce conservarii zonelor sasesti si, implicit, ar distruge o parte din istoria habitatului romanesc.

Basescu a recunoscut, de asemenea, retezand printr-o simpla afirmatie sperantele ardelenilor, ca prioritatea actualei administratii, desi se pare ca uita ca Romania nu este republica prezidentiala, este Culoarul IV Pan-European, care trece prin Nadlac – Timisoara – Deva – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Constanta, finantat de Uniunea Europeana.

Absolut intamplator, pe traseul acestei autostrazi isi au afacerile doi PD-isti de frunte, si anume vicepremierul Gheorghe Seculici, ex-presedinte al Consiliului Judetean Arad, ruda prin alianta cu presedintele Romaniei, respectiv ex-vicepremierul Adriean Videanu, potential primar general al Capitalei, care si-a cladit imperiul marmurei inclusiv in judetul Hunedoara.

Presedintele, dar si membrii guvernului de la Bucuresti au pus in discutie si legalitatea contractului incheiat cu americanii de la Bechtel, parafat nu in urma unei licitatii publice, ci a incredintarii directe, desi, potrivit legislatiei in domeniul achizitiilor publice, aceasta procedura poate fi aplicata atunci cand exista acorduri internationale intre state care prevad acest lucru, iar guvernele Romaniei si SUA semnasera un asemenea acord in 2003.

Dupa declaratiile presedintelui Traian Basescu, care a dat primul aviz negativ autostrazii si pentru a intari ideea ca Romania este condusa de facto de presedinte si nu de Parlament, premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca autostrada Bors – Brasov nu reprezinta o prioritate si, in conditiile unei „gauri” bugetare de 4.000 miliarde reprezentand contravaloarea facturilor neachitate pentru lucrari de drumuri, respectiv a proiectului Culoarului IV Pan-European, finantarea tronsonului Transilvania nu are justificare.

UDMR acuza Romania

Cei mai vehementi aparatori ai autostrazii s-au dovedit, pana in acest moment, parlamentarii si ministrii UDMR.

Astfel, vicepremierul Marko Bela, dupa declaratii repetate de sprijin a constructiei autostrazii, a declarat sambata la Targu Mures, la Consiliul Reprezentantilor Unionali, „Parlamentul” UDMR, ca „daca Romania nu vrea sa ne sprijine la constructia autostrazii, sa ne lase sa ne-o construim noi”, o declaratie care readuce in discutie regionalizarea Romaniei si crearea unor Guverne locale. Declaratia radicala a liderului UDMR a survenit la o zi dupa ce tot el declarase in timpul unei conferinte de presa ca timp de 15 ani Ardealul a fost neglijat si ca prin amanarea executiei autostrazii se incearca acelasi lucru.

Solidar cu pozitia sa s-a dovedit si ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Borbely Laszlo, care a desfiintat declaratiile deputatului Eugen Nicolaescu, presedintele grupului parlamentar al liberalilor din Camera Deputatilor, care a sustinut ca nu exista bani in buget pentru finantarea acestui proiect.

Borbely a aratat ca si dupa rectificarea bugetara vor exista resurse pentru sustinerea proiectului si, de asemenea, a sustinut contrar celor declarate de premierul Tariceanu si alti membrii ai cabinetului ca fondurile pentru autostrada sunt prevazute in buget.

Miza pentru parlamentarii si membrii Guvernului ai UDMR este mare si dintr-un alt punct de vedere. Acestia si-au intemeiat programul politic si programul de guvernare pe sustinerea executiei autostrazii, un culoar care ar lega mult mai bine Ardealul de Budapesta si, in final, si de Vestul Europei.

E adevarat nu putem nega ca acest demers pro-Autostrada al UDMR este puternic influentat de filiatia reprezentantilor formatiunii minoritatii maghiare fata de Budapesta si, mult mai putin, fata de Bucuresti.

Si, in conditiile acestui interes pentru statul vecin si a intaririi relatiilor economice intre Ardeal si Ungaria, dar si a influentei guvernului maghiar asupra Transilvaniei, autostrada sprijina in cele din urma dezvoltarea comunitatilor locale de pe traseul ei.

Ministrii maghiari insa au misiunea si sarcina dificila de a transforma in realitate declaratiile de sustinere a proiectului si de a identifica fondurile externe care pot fi atrase pentru finantarea executiei autostrazii.

Doar atunci vor putea dovedi intr-adevar ca autostrada este o prioritate, asa cum au inserat acest lucru in programul de guvernare.

Liberalii intre inconstanta si negare

Liberalii mureseni, cu toata ingaduinta, pot primi bulina neagra la capitolul sustinerea intereselor comunitatii muresene.

Din pacate, cei doi liberali ne-au aratat ca interesele unei parti a guvernului Tariceanu sunt mai importante decat cele ale alegatorilor care i-au trimis sa-i reprezinte patru ani in Parlament.

Astfel, deputatul liberal Eugen Nicolaescu a declarat vineri la Targu Mures ca proiectul a fost amanat din cauza deficitului bugetar, aspect contrazis chiar de un membru al cabinetului – ministrul Borbely Laszlo.

De asemenea, Nicolaescu a declarat ca Tariceanu ar fi afirmat ca autostrada Bors – Brasov este necesara, in conditiile in care premierul a afirmat raspicat ca autostrada nu este o prioritate.

Mai mult, deputatul nu a declarat direct ca proiectul va fi amanat, ci a vorbit de deficit bugetar si, implicit, de imposibilitatea finantarii. Interesant este ca in urma cu doua saptamani, Nicolaescu avea o cu totul alta optica fata de executia autostrazii.

La Targu Mures, parlamentarul liberal declarase ca se raliaza pozitiei exprimate de parlamentarii UDMR si ca nu se va renunta la constructie, ci in situatia in care se va constata ca costurile implicate de proiect sunt umflate, acesta va fi renegociat.

Aceeasi opinie este impartasita si de senatorul Mihail Antonie, care este de partea Guvernului, desi Guvernul ar trebui sa faca politica stabilita de Parlament si nu invers, cel putin asa spun legile Romaniei…

Disputa in jurul proiectului autostrazii va continua si se va extinde si in Parlament, mai ales ca deputatii si senatorii PSD din Ardeal sunt hotarati sa faca lobby pentru proiect.

Parlamentarii PSD au recunoscut ca nu comenteaza cum s-a adjudecat contractul, dar ca, in schimb, realizarea autostrazii este necesara, chiar vitala dezvoltarii judetelor din Ardeal. Aspect pe care parlamentarii liberali nu-l percep.

Pana la urma ar fi si o reparatie fireasca a ultimilor 15 ani, cand Transilvania a fost vaduvita de proiecte de infrastructura de anvergura.

Bechtel in sahul comisioanelor

In tot acest joc, cu o puternica tenta politica, nu putem sa nu inseram pozitia constructorului, concernul american Bechtel, concern angajat de SUA pentru reconstructia Irakului. In urma cu doua saptamani, compania Bechtel a emis un comunicat in care se preciza ca lucrarile la autostrada continua.

Reprezentantii Bechtel au declarat ca abia dupa rectificarea de buget din aceasta primavara va fi stabilit programul de constructii pentru anul 2005, impreuna cu Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale.

Bechtel a mai atras atentia ca procesul de stabilire a bugetului nu afecteaza contractul si nici nu schimba obligatiile partilor.

Cu tot optimismul acestor declaratii, guvernantii de la Bucuresti par sa fi luat in calcul o potentiala reziliere a contractului, fapt ce ar atrage, potrivit clauzelor contractuale, penalitati foarte mari pentru statul roman.

Dincolo de aceste detalii contractuale si pozitiei oficiale a constructorului, nu putem sa nu ne intrebam de ce oficialii de la Bucuresti refuza cu obstinatie proiectul autostrazii si, implicit, contractul cu Bechtel.

Asa cum precizam mai sus, coridorul IV trece prin judete in care puterea economica este controlata de firme apropiate PD, presedintelui Basescu, premierului Tariceanu si clientilor lor. Prin acceptarea autostrazii Bechtel, supra-comisionarea nu mai este posibila.

Mai mult, nu trebuie sa uitam ca Bechtel si ENKA, partenerul oficial de origine turca in proiect a concernului american, au subcontractat lucrarile firmelor clientare PSD, conform cutumei, iar acestea nu pot fi indepartate decat prin rezilierea contractului.

De aceea ajungem tot la concluzia neplacuta ca autostrada se joaca politic, fara a tine cont de interesele reale ale comunitatilor locale din Ardeal.

In final, vrem sa le adresam guvernantilor de Dambovita si parlamentarilor care le sustin pozitia cateva intrebari.

Atata timp cat fondurile pentru constructia autostrazii sunt prevazute in buget, de ce tind sa procedeze la fel ca PSD, care finanta proiectele dupa bunul sau plac?

Care sunt probele pe care se intemeiaza afirmatia ca incredeintarea contractului catre Bechtel s-a facut nelegal?

Pe ce isi intemeiaza presedintele Basescu afirmatia ca prin constructia autostrazii Transilvania va fi preluat doar 15% din traficul rutier Est-Vest si Vest-Est?

In contrapartida, care este traficul estimat pentru autostrada Nadlac – Constanta?

Care sunt costurile estimate pentru autostrada Nadlac – Constanta?

Vrem ca alegatorii din Ardeal sa inteleaga de ce vor fi vaduviti de locuri de munca, investitii etc. in favoarea unor zone care oricum se descurca si fara aceasta infuzie de fonduri.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro