INTERVIU „Anularea alegerilor a provocat foarte multă confuzie”. Ambasadorul român în SUA spune ce l-a întrebat administrația Trump despre Călin Georgescu

Andrei Muraru susține că „interesele americane transced administrațiilor”, iar România ar trebui să investească în lobby pentru a-și susține propriile interese. Lipsa unei astfel de strategii, spune el, a creat dificultăți părții române în momentul anulării alegerilor prezidențiale, care a provocat „foarte multă confuzie” în SUA.

Ce spune că nu a făcut niciodată România pentru relația cu SUA

HotNews: Domnule ambasador, în 2017, când președintele Klaus Iohannis a mers la Casa Albă, Donald Trump spunea că relația României cu SUA este mai puternică decât oricând. Au trecut de atunci aproape 10 ani. Mai este România un partener privilegiat al SUA, așa cum părea în acel moment că este sau este doar un aliat care caută validarea Washingtonului?
Andrei Muraru: Înțeleg sensul întrebării și aș vrea totuși să fac aici o precizare, pentru că, în general, în politica românească lucrurile se spun pe jumătate. România este un partener strategic al SUA, însă nu este singurul partener strategic din regiune. Polonia, Bulgaria și Ucraina au și ele parteneriate strategice cu SUA.

Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, trebuie să ne întoarcem cu aproape 30 de ani în urmă, în 1997 și să vedem dacă motivele pentru care a fost convenit acest parteneriat atunci mai sunt astăzi valide.

În primul rând, Statele Unite reprezintă principalul partener pentru asigurarea securității naționale și a stabilității regiunii Mării Negre. Al doilea, America este un investitor important în România și o sursă de tehnologie vitală pentru România. Și al treilea, cultura și societatea americană sunt atractive pentru români.

Eu cred că toate aceste trei fundamente și-au păstrat validitatea, sigur, cu importante nuanțe, pentru că au existat transformări fundamentale și în România, și în Statele Unite.

România consideră această alianță una cu totul specială. În toate documentele programatice, România definește America ca al treilea pilon al politicii sale externe și de securitate, după apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Obiectivul principal este păstrarea și întărirea acestui parteneriat.

– Ați spus că România este un partener al Statelor Unite, dar nu este singurul partener. Este însă România în primul cerc al partenerilor SUA în acest moment?
– În primul cerc în această regiune. Aici pot să confirm. După 5 ani la Washington, pot să vă spun că România este un partener cunoscut în cercurile politice. Sigur că nu vorbim despre relevanța politică, aici avem câteva nuanțe.

Ceea ce ne-ar trebui în continuare este un plan foarte concret, pe termen mediu și lung, care s-ar baza pe trei fundamente.

În primul rând, o consistență în ceea ce privește volumul, deci proiecte, investiții.

Apoi, viteza. Aveam o mare problemă – capacitatea administrativă slabă, în care proiectele de investiții s-au blocat de multe ori. Nu vreau să reiau o listă de investitori americani care au părăsit România, din multe motive, în ultimii 15 ani. Și, mai ales,  companii din industria petrolului.

Și al treilea lucru: un profil foarte bine conturat, un headline care să traverseze din registrul tehnic în registrul politic. Asta înseamnă o investiție pe care România n-a făcut-o aproape niciodată în a cumpăra influență prin idei și a-și construi un profil în America într-un mod foarte profesionist. Prin lobby, prin think tank-uri, printr-o strategie media pe care să fie pusă în valoare.

„Să răspundem la întrebarea de ce această relevanță pe care o căutăm întotdeauna nu se potrivește cu așteptările de acasă”

– De ce nu s-a întâmplat lucrul ăsta până acum?
– Pentru că statul român, și aici este o discuție foarte complicată, a fugit de a arăta că această investiție este una costisitoare și a explica, în primul rând, contribuabilului român de ce România ar trebui să investească în lobby, într-o țară în care lobby-ul este o industrie foarte robustă și de foarte lungă tradiție.

Răspunsul la această întrebare de ce ar trebui să facem asta este foarte simplu. Pentru că America este cea mai mare putere economică globală și cea mai mare putere militară a lumii și, dacă cultura locală reclamă acest instrument pentru a fi folosit, atunci ar trebui să ne adaptăm acestei culturi locale.

Ca să trecem dintr-un registru în care considerăm că am putea fi relevanți până la lucruri concrete, ar trebui să ne uităm la cifre. Vă dau câteva exemple. Spunem peste tot că România este un mare cumpărător de echipamente militare din Statele Unite. Și este. Însă nu este nici pe departe cel mai mare. Polonia a cheltuit, între 2020 și 2024, 30 de miliarde de dolari pe achiziții, în timp ce România a cheltuit de 6 ori mai puțin.

Schimburile comerciale între România și Statele Unite au atins aproape 8 miliarde de dolari anul trecut, cu 5 miliarde exporturi către Statele Unite. În timp ce Polonia are aproape 40 de miliarde. Sigur, stă mai bine ca Bulgaria sau Slovenia sau Croația.

– Suntem și mai mici decât Polonia.
– Cehia are 16,6 miliarde de dolari schimburi comerciale. Deci există zone la care ar trebui să ne uităm foarte concret și să răspundem la întrebarea de ce această relevanță pe care o căutăm întotdeauna nu se potrivește cu așteptările de acasă.

Despre gestul unor politicieni români pentru „a întări un mit profund dăunător”

– Considerați că ar trebui ca de la București să se vadă relația cu Statele Unite și ca un business?
– Absolut.

Și, mai mult decât atât, ar trebui să ne uităm foarte atent inclusiv la politicienii români care folosesc de multe ori această relație cu Statele Unite pentru consum intern. Deci o prezență la Washington a unui politician nu înseamnă neapărat beneficii concrete pentru țară.

Există foarte mulți politicieni care fac, pur și simplu, act de prezență, gesticulație în relația cu Statele Unite, pentru a întări un mit care este profund dăunător. Acela că America pune președinții în România, că America se implică în politica românească, că fără sprijinul Ambasadei Statelor Unite nu ai cum să ajungi premier în România sau ministru.

„George Simion nu înțelege că un politician frecventabil este un politician predictibil”

– La cine vă referiți exact? În ultima vreme au fost mai mulți politicieni. Ultimul a fost domnul Simion, în urmă cu două săptămâni.
– Eu știu că domnul Simion a venit în America în anul 2025 și a aplaudat excluderea României din Visa Waiver. Este un act pe care îl consider unul de slugărnicie și un act de profundă inabilitate de a juca cartea demnității propriului popor, acela de a aplauda, până la urmă, îngrădirea unor drepturi ale cetățenilor români, în acest caz de a călători fără viză în Statele Unite.

– Să rămânem puțin aici, la George Simion și la ceilalți politicieni care susțin că au intrare în cercurile conservatoare din SUA, apropiate președintelui Donald Trump. Sunt frecvent în Statele Unite, participă la tot felul de evenimente. Dumneavoastră spuneți că asta nu contează pentru România?
– Eu spun că pentru ca un politician să fie ascultat, să fie chestionat și să fie respectat în Statele Unite, el trebuie să aibă, pe de o parte, un comportament predictibil și, pe de altă parte, să existe o aliniere de valori între acest politician și spectrul politic american.

Or, eu am văzut că domnul George Simion s-a opus cu scandal când s-a discutat despre folosirea bazelor din România. L-a amenințat pe ambasadorul Statelor Unite la București, care l-a primit ulterior cu foarte multe duioșie. A făcut un scandal imens în Parlament, afectând, de fapt, interesele strategice și ale României și ale Statelor Unite. Acolo nu era vorba doar despre interesele Americii, ci era vorba despre o favoare pe care România o face Statelor Unite de a acorda acces la bazele sale militare cu scopul de a participa la o operațiune militară care are ca obiectiv întărirea păci și securității globale.

– Ce considerați că nu înțelege domnul Simion despre administrația de la Washington?
– Cred că nu înțelege multe. Dar, în primul rând, nu înțelege că un politician frecventabil este un politician predictibil.

Un politician predictibil este un politician care are același set de valori cu administrația americană, indiferent de culoarea politică. Interesele Statelor Unite transced administrații, guverne, partide. Deci a te opune unei operațiuni militare americane poate să însemne, de fapt, a te alinia intereselor unei alte puteri inamice sau care se opune intereselor de securitate americană.

– V-au cerut explicații partenerii americani despre această situație concretă pe care ați amintit-o acum?
– În toate discuțiile pe care le avem și la Departamentul de Stat, și la Casa Albă, și la Congres, în mod evident că situația politică din România este un subiect. Și vă puteți imagina că un asemenea moment în care România în 48 de ore a răspuns solicitării americane reprezintă, de-o parte, un moment de satisfacție și de mulțumire din partea americană, dar, în același timp, și curiozități punctuale despre cei care s-au opus acestor decizii.

„A creat foarte multă confuzie această decizie a Curții Constituționale de anulare a alegerilor”

– Cât a contat în relația cu administrația Trump anularea alegerilor prezidențiale din 2024?
– Șocurile anului 2025, adică discursul vicepreședintelui Vance la Munchen, excluderea României din programul Visa Waiver, retragerea brigăzii combatante la sfârșitul lunii octombrie anului 2025, toate acestea în mod evident că au creat această percepție că România are o problemă la Washington. Și internă, dar și la Washington, și că România nu ar fi o prioritate.

În mod evident că a reconstrui această încredere a luat timp. Și votul care s-a dat în Parlament și decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării în privința operațiunii Epic Fury fac parte din acest efort de a reconstrui această încredere.

În mod evident că a fost un șoc pentru foarte multă lume și tocmai absența instrumentelor de care v-am vorbit, de lobby, de soft power, a întărit această idee că aveam o problemă. 

A creat foarte multă confuzie această decizie a Curții Constituționale de anulare a alegerilor. Și, în ciuda foarte multor explicații pe care le-am dat – și mi s-au oferit aceste ocazii și la Casa Alba, și la Departamentul de Stat , și în Congres – narativul care a curs din diferite zone ale spectrului politic american, ale media americane, și chiar alimentați de politicieni din România, a fost destul de consistent. Aceasta este evaluarea mea.

Acum, evident că subiectul alegerilor este unul închis.

Întrebările administrației Trump despre Călin Georgescu

– În întâlnirile pe care le-ați avut sau pe alte canale, v-a întrebat vreodată cineva din administrația SUA despre Călin Georgescu?
– Am fost întrebați despre modul în care Călin Georgescu a ajuns să câștige primul tur al alegerilor din noiembrie 2024 și despre o serie întreagă de declarații ale lui Călin Georgescu despre vicepreședintele Vance, cum că ar fi un virus că și-a schimbat numele, despre faptul că președintele Trump și-ar fi înscenat tentativa de asasinat din vara anului 2024 din Pensylvania, despre închiderea scutului de la Deveselu. Deci există, au existat foarte multe preocupări despre o serie de declarații care, așa cum vă spuneam, nu pot fi tolerate și trecute cu vederea, indiferent de culoarea administrației.

De fapt, cred că a fost foarte evident pentru toată lumea că, deși s-a invocat numele secretarului sănătății Kennedy, că ar veni în România, am văzut tot felul de presupuse susțineri. Niciodată nu am văzut un oficial american care să îl susțină pe Călin Georgescu sau teoriile pe care le-a emanat Călin Georgescu. Acest lucru sigur că spune foarte multe lucruri despre modul în care este perceput.

– Care au fost exact mediile politice despre care spuneți că au împins un narativ referitor la anularea alegerilor?
– Avem o serie de personaje care au călătorit și care au furnizat aceste narative, fostul prim-ministru Victor Ponta, George Simion…

– Și din partea americană? Că ați spus că au fost și din partea politică americană.
– Din partea politică americană am văzut niște atacuri foarte consistente dintr-un spectru politic care este astăzi, la un an și jumătate după ce președintele Trump a preluat mandatul, asociat mai degrabă cu narativele Kremlinului. Vă dau un exemplu – Tucker Carlson, care este un jurnalist american foarte prezent și foarte popular în Statele Unite și care a fost portrezizat de foarte mulți politicieni americani, inclusiv republicani, ca o sursă de narative care nu au nicio legătură cu interesele americane, fie cu privire la Iran, fie cu privire la Federația Rusă. Și mai sunt și alții.

Între timp, unii au trecut în tabăra bună, ca să zic așa, alții au dispărut din spectrul politic, dar sunt convins că au existat inclusiv resurse financiare care au fost puse în mișcare.

De fapt, contractul pe care l-a semnat partidul AUR în Statele Unite, contractul de lobby, avea inclusiv o componentă de media prin care urmau să fie publicate o serie de editoriale, să aibă loc o serie de interviuri prin care aceste narative să fie popularizate.

– Era o intenție până la urmă.
– Nu, acest contract este autentic, a fost semnat. Ceea ce a făcut compania de consultanță cu careAUR a semnat acest contract a fost să subcontracteze unei alte companii care, la rândul ei, nu și-a făcut treaba și acum există și un litigiu în instanțele americane.

„Subiectul anulării alegerilor este închis la Washington”

– Așteaptă și administrația de la Washington acel raport privind anularea alegerilor promis de administrația de la București?
– Nu cred că așteaptă nimeni la Washington asemenea raport. Subiectul este închis.

Sigur, orice explicații sunt binevenite, dar mai ales pentru cetățenii români. Cred că acest raport ar fi important să înțelegem ce s-a întâmplat. Aș dori să fac totuși o subliniere.

Aceste investigații sunt de durată. Alegerile americane din 2016 au produs o dezbatere foarte largă despre implicarea unor actori statali în aceste alegeri. Senatul statului a decis înființarea unei comisii, care a fost prezidată în a doua parte de către actualul secretar al Departamentului de Stat, Marco Rubio, pe atunci a senator de Florida în Senatul american.

Acest raport foarte detaliat, în câteva volume, și care e disponibil pe internet, a fost publicat în 2019. Deci la trei ani după ce au avut loc alegerile și această presupusă interferență rusă.

Dacă Nicușor Dan ar suna, i-ar răspunde Donald Trump?

– Revenind la administrația de la București. Spuneați că suntem un partener strategic al SUA. Dacă președintele Nicușor Dan, de exemplu, ar avea de discutat, acum, o chestiune importantă de securitate, de importanță majoră, cu Donald Trump, are o linie deschisă cu Casa Alba? Adică dacă pune mâna pe telefon și sună, îi răspunde Donald Trump?
– Depinde foarte mult de tipul, de problema pe care o pune în discuție. Dacă există o amenințare reală și foarte concretă la adresa securității naționale a României, a intereselor americane în România, în mod evident că această convorbire se perfectează. Deci aici nu există nicio îndoială.

Aici există tot felul de niveluri intermediare de acces. Noi, la Casa Alba, la Departamentul de Stat, Ambasada Statelor Unite. Deci asemenea problemă, ca să fie ridicată la acest nivel, la cel mai înalt nivel, trebuie cu adevărat să reprezintă o amenințare sau o chestiune foarte sensibilă.

– Președintele Macron l-a sunat din trafic, era blocat în trafic în New York și l-a sunat pe Donald Trump și i-a răspuns. Dacă ar fi blocat în trafic în New York președintele Dan, i-ar răspunde Donald Trump?
– Cred că acolo este o relație construită de mult mai mulți ani, din primul mandat al președintelui Trump. Vorbim de o altfel de relație. Să nu confundăm România cu Franța, din punct de vedere al capacității militare, al capacităților economice.

„Nu am nicio îndoială că vizita lui Nicușor Dan la Casa Albă va avea loc”

– Președintele Dan a spus că pregătește o vizită la Washington din momentul în care a fost ales. A trecut un an și jumătate. Se va concretiza într-un viitor apropiat o vizită a președintelui României la Casa Albă?
– Eu nu am nicio îndoială că această vizită va avea loc. Toți președinții României de după 1997 au avut această oportunitate, cel puțin a unei prezențe la Casa Albă în timpul mandatului. O va avea și președintele Nicușor Dan. 

Doar că de multe ori această vizită este idealizată în România. Iar această potențială vizită a președintelui în Statele Unite a căpătat niște dimensiuni mitologice pentru că, din punctul meu de vedere, s-au făcut niște greșeli de comunicare.

A existat un fost consilier prezidențial, care a avansat chiar o dată, după care ministra de Externe a marșat pe această promisiune.

Or, experiența mea ca fost consilier prezidențial care a participat la astfel de vizite, ca ambasador care a organizat asemenea vizite la Casa Albă, experiența îmi spune că o astfel de vizită este anunțată când este perfectată. Pentru că ea depinde de foarte mulți factori. În primul rând, de disponibilitatea de agendă la Casa Albă și de mulți alti factori pe care partea română nu îi poate anticipa și îi poate mai puțin controla.

Îmi aduc aminte de vizita președintelui Iohannis din mai 2024, la care s-a lucrat foarte multe luni. Anunțul Casei Albe a venit foarte din scurt, cred că cu 10 zile înainte sau chiar și cu mai puțin. Deci depinde de foarte multe lucruri și, în primul rând, de consistența agendei de parteneriat care reclamă această întâlnire la cel mai înalt nivel. Deci cu cât această agendă este mai robustă, cu atât vizita se va perfecta mai repede și va căpăta o dimensiune mai importantă. Se lucrează la această agendă.

„Cred că SUA vor apăra România fără ezitare dacă la nivelul NATO se decide activarea Articolului 5”

– Ambasadorul american la NATO a dat zilele acestea un interviu în care a spus că nu poți prevedea ce face Vladimir Putin, invocând posibilitatea unui atac oricând. În cazul unei agresiuni, credeți că SUA vor apăra România fără ezitare?
– Cred că SUA vor apăra România fără ezitare odată ce la nivelul organizației Tratatului Atlanticului de Nord va fi luată această decizie de activare a Articolului 5. Altfel, cred că suntem într-o altă paradigmă în care atacurile există, cunoaștem provenința lor. Însă de la a accepta că spațiul aerian românesc este violat aproape zilnic de drone trimise de către Federația Rusă și până la activarea Articolului 5, care ar însemna un război deschis între NATO și Federația Rusă, mai este cale lungă.

– Adică o dronă care cade în România nu este motiv întemeiat de activare a Articolului 5?
– Eu spun că acest articol a fost activat doar o dată în toată istoria Alianței, la 11 septembrie 2001 și că, odată activat, el în mod evident declanșează un conflict militar. Acest conflict militar nu și-l dorește nimeni, cu atât mai puțin Federația Rusă. 

Dar cred că în continuare Statele Unite sunt foarte atașate de a apăra teritoriul românesc și desfășurarea de forțe de astăzi, chiar dacă este mai redusă ca acum patru ani și ceva când a început războiul din Ucraina, este destul de consistentă.