INTERVIU. Cod roșu cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Avertisment de la ANM: „Probabilitatea crește cu fiecare vară pe care o avem de acum încolo”

Europa a fost lovită de un val de caniculă care a făcut peste 1.000 de morți, iar „cupola de căldură” a ajuns și în România, unde a adus temperaturi de 40 de grade Celsius. Astfel de fenomene devin din ce în ce mai frecvente și se declanșează rapid, durata și intensitatea lor fiind foarte mare, spune climatologul ANM Roxana Bojariu, într-un interviu pentru publicul HotNews. „Europa se încălzește cu o rată de două ori mai mare decât rata medie globală”, afirmă ea. 

 „Dincolo de recordurile acestea – care într-adevăr atrag atenția – stă viața noastră de zi cu zi, calitatea vieții noastre și uneori, din păcate, chiar pierderea de vieți omenești”, atrage atenția Bojariu.

În interviul pentru publicul HotNews, climatologul ANM explică:

• Ce este „cupola de căldură” în care ne aflăm. 
• De ce nu se poate prognoza cu certitudine un val de căldură care se va produce peste 35 sau 40 de zile.
• În ce pericol se află Europa.
• Spune că, deși vom rămâne cu patru anotimpuri, durata lor se va modifica.
• Ce schimbări ar trebui făcute în orașe ca să ne adaptăm.

Un val de căldură care a dezvoltat „o structură complexă”

HotNews.ro: Valul de căldură a început în Europa de Vest pe 21 iunie, a doborât mii de recorduri absolute, a adus 44 C în Franța, peste 41 C în Germania și Cehia, mai mult de 40 C în Polonia. Ce v-a surprins cel mai mult? Este un eveniment atât de ieșit din comun?
Roxana Bojariu: În primul rând, este al doilea val de căldură intens din acest an, nu unul normal pentru perioada de vară, ci unul care a dezvoltat o structură complexă nu doar pe mare parte din suprafața continentului, ci și pe înălțime, în atmosferă. Este o așa-numită cupolă de căldură.

Apoi, vorbim despre luna iunie și, chiar dacă în trecut au mai fost astfel de cupole de căldură acum mai multe decenii, totuși ele se dezvoltau mai ales în iulie și august, dar erau și foarte rare. Acum am avut devreme în an două fenomene, dezvoltate unul după altul, iar anii trecuți au mai existat astfel de cazuri.

Lucrul acesta arată clar că deja încălzirea globală se face simțită. Și în Europa, din păcate, se face simțită mai mult, pentru că Europa se încălzește cu o rată de două ori mai mare decât rata medie globală. 

„Astfel de fenomene devin din ce în ce mai frecvente”

– Unele calcule au arătat că 200 de milioane de oameni au resimțit temperaturi de peste 35 Celsius în Europa Centrală și de Vest în aceste zile. Plus că Elveția și Marea Britanie, timp trei zile consecutiv și-au depășit maxima absolută pe iunie. Este cel mai sever val de căldură pe care l-ați văzut de când urmăriți fenomenul?

– Sunt diverse criterii după care poți să judeci severitatea, dar eu nu m-aș gândi neapărat la recorduri izolate, ci m-aș gândi cu îngrijorare la faptul că astfel de fenomene devin din ce în ce mai frecvente și durata lor în timp este mare, se declanșează rapid și intensitatea este foarte mare. Nu doar în Europa de Vest a fost căldură, ci au fost temperaturi de peste 28 Celsius și în Siberia și foarte cald a fost și în Canada.

– Temperaturile au ajuns la 40 de grade Celsius în vestul României. Ce înseamnă asta față de normal? În general cel mai cald este vara în zona Calafat – Zimnicea, nu în vest..
– Înseamnă doborârea multor recorduri în vestul, centrul și nord-vestul țării, 10-12 grade peste normalul perioadei, pentru că asta a fost structura și centrul acesta de blocaj s-a deplasat în așa fel încât acum circulația care alimentează domnul de căldură se centrează pe zona Câmpiei Panonice, pe vestul României.

Trebuie să fim foarte atenți și să încercăm să ne adaptăm. Pe termen scurt, aceste atenționări și avertizări sunt foarte bune, pentru că ne putem pregăti și ne putem planifica activitățile. 

Spre 45 de grade Celsius în România? „Probabilitatea crește cu fiecare vară pe care de acum încolo o avem în față”

– Recordul absolut de căldură pentru România este de +44,5 C și rezistă din august 1951 în județul Brăila. Ce posibilitate ar fi să vedem un nou record de +44,6 Celsius sau mai mult în acest deceniu? Poate la Calafat, oraș care a tot avut valori mari de temperatură în verile trecute?
– Probabilitatea crește cu cât vedem că se amplifică, din păcate, această traiectorie a încălzirii globale. Noi încercăm să o limităm prin reducerea emisiilor, dar eforturile par că nu țin pasul cu ceea ce se întâmplă în sistem. Nu se poate în mod științific preciza clar când va fi doborât recordul, dar va fi doborât, iar probabilitatea crește cu fiecare vară pe care de acum încolo o avem în față. 

Însă o parte din rezolvarea problemei ține și de noi. Dacă am reuși la nivel global să reducem concentrația de gaze cu efect de seră din atmosferă, adică să limităm drastic emisiile, acest lucru ar contribui inclusiv în România la o moderare a creșterii, frecvenței, amplitudinii și duratelor valorilor de căldură.

Inevitabil, s-ar diminua probabilitatea de a avea temperaturi maxime care să se apropie și să depășească acel record absolut. Dar, din păcate, situația geopolitică așa cum este astăzi, se prezintă un pic descurajantă, așa că trebuie să fim foarte atenți, mai ales la adaptare. 

„Ne putem aștepta și la o lună septembrie caldă”

– ANM publică prognoze detaliate până la două săptămâni și estimări meteo până la patru săptămâni. Cea mai recentă estimare arată că în a doua parte a lunii iulie vor fi temperaturi peste normal, în special în vestul țării. Ce altceva ne mai puteți spune despre cum va fi vara lui 2026? Vor fi valuri de căldură și în august, ce arată modele climatologice?
– Ce se poate spune este ceea ce ați sintetizat bine din acele buletine ANM care au fost adaptate după modelele de la Centrul European de Prognoză pe Medie Durată. Ele, într-adevăr, ne arată că vom avea în continuare în România valuri de căldură în această vară, dar vor fi întrerupte de aceste instabilități, care și ele sunt foarte puternice.

Ambele tipuri de fenomene sunt alimentate cu o cantitate sporită de energie exact pe fondul încălzirii globale. Altfel, în mod normal, ai valuri de căldură și furtuni de vară în anotimpul cald, dar intensitatea lor este mult diferită dacă o comparăm cu ce aveam acum mai multe decenii. 

Ne putem aștepta și la o lună septembrie caldă, dar, atenție, cu aceste instabilități care punctează intervalele între valurile de căldură. Și nu trebuie să le neglijăm nici pe ele.

– Dar putem acum estima, spre exemplu, că între 5 și 11 august ar putea fi un val de căldură care va afecta România?
– Nu, nu se poate estima așa ceva cu precizie, Nu. Încă n-am ajuns acolo. (…) În niciun centru mare, nu doar în România, nu se fac astfel de prognoze de către specialiști. Putem spune ce se întâmplă cu vara în medie – sau față de medie – cu anumită precizie și să știți că precizia nu depășește 60%.

Deocamdată, asta se poate face și trebuie să ținem cont că sistemul climatic este unul foarte complex și aspectul probabilist, componenta probabilistă a evoluției fenomenelor, crește odată cu creșterea intervalului de anticipație. Așa că deocamdată asta putem să spunem. Nu putem spune la punct fix și în perioadă fixă cum va fi și care este succesiunea de evenimente.

Rămânem cu patru anotimpuri, dar lungimea lor se schimbă

– În ultimele luni ați mai „taxat” diverse exagerări apărute în spațiul public pe subiecte de vreme și climă. Acum, pe fondul valului de căldură, a apărut în unele postări din nou ideea că ne îndreptăm spre două anotimpuri: o iarnă lungă și o vară scurtă, Ce se întâmplă cu cele patru anotimpuri?  Bănuiesc că rămânem cu ele.
– Sigur. Mersul celor patru anotimpuri în an este determinat, pe de-o parte, de poziția noastră pe glob la latitudini medii, iar pe de altă parte de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei sale în jurul Soarelui.

– Însă dincolo de asta apar modificări la lungimea anotimpurilor, mă gândesc mai ales la vară.
– Oricum ar fi, rămân cele patru anotimpuri. Noi suntem aici, nu suntem nici în zona arctică, nici în zona ecuatorială. Dar cele patru anotimpuri își schimbă caracteristicile, mai ales când le comparăm cu cele de acum mai multe decenii. Și într-adevăr, își modifică și duratele unele față de altele. Dar întotdeauna vom avea aici, în zona noastră, anotimpuri de tranziție (primăvara și toamna) și anotimpurile solstițiale, (vara și iarna).

Și chiar dacă vara se prelungește spre toamnă, și am văzut că septembrie deja a căpătat caracteristici de lună de vară, totuși rămânem și cu toamna, chiar dacă este una modificată din punct de vedere al temperaturilor,

Toate anotimpurile vor avea temperaturi mai ridicate, însă, rata de creștere este mai mare vara, dacă este să facem o ierarhie a sezoanelor, pentru zona României. Apoi, pe locul doi, vine iarna. 

„Trebuie modificat felul în care planificăm dezvoltarea localităților”

– Ați vorbit despre adaptare pe termen mediu și lung. La ce vă referiți?
– Pe termen mediu și lung trebuie să modificăm felul în care planificăm dezvoltarea localităților noastre. În aglomerările urbane, acolo este problema, ne trebuie mai mulți arbori, ne trebuie mai mult luciu de apă.

Zonele cu arbori pot să scadă temperatura chiar și cu până la 12 grade Celsius, față de zonele cu asfalt. Dincolo de recordurile acestea – care într-adevăr atrag atenția – stă viața noastră de zi cu zi, calitatea vieții noastre și uneori, din păcate, chiar pierderea de vieți omenești.