Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției și autor al legii care a introdus pensiile speciale pentru magistrați, a vorbit, marți, la podcastul HotSpot de la HotNews. Cum a luat naştere un sistem devenit simbol al inegalităţii din România și care, spun specialiștii, poate afecta și funcționarea democratică, de vreme ce oferă ”muniție” nu pentru rezolvarea unei probleme, ci pentru discreditarea misiunii justiției în societate?

Valeriu Stoica, fostul ministru din guvernarea CDR a participat acum câteva zile, invitat de Nicușor Dan, la întâlnirea președintelui și a premierului cu reprezentanţii instituţiilor din sistemul judiciar, despre care spune că „a fost utilă, dar nu s-a ajuns la un punct comun”.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, e difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube şi Facebook.

Valeriu Stoica a vorbit, la HotSpot, despre calculul pensiilor la venituri brute, despre diurnele și sporurile neimpozabile care au umflat pensiile și despre decizia Guvernului Bolojan de a plafona drastic întreg sistemul.

„Problema pensiilor de serviciu nu se reduce la magistrați”

–Preşedintele Nicuşor Dan i-a invitat vineri la Cotroceni, pentru consultări şi mediere, pe reprezentanţii instituţiilor din sistemul judiciar. Aţi participat şi dumneavoastră la aceste discuţii care au durat 3 ore. Ce s-a discutat?
– A fost o mediere. Problema pensiilor de serviciu nu se reduce la magistrați. Din totalul efortului bugetar pe care îl face statul român reprezintă puține procente. Militarii de exemplu reprezintă un procent mai mare. Această problemă trebuie privită în ansamblul ei.

Era normal ca Niucșor Dan să vadă părerile reprezentanţilor instituţiilor din sistemul judiciar.

– Cum au arătat discuțiile, au fost tensionate?
– Au fost discuții civilizate. Dacă această mediere s-ar fi făcut mai devreme, rezultatele ar fi fost mai rapide. Problema este acum complicată din cauza evoluției în timp.

– Ați avut impresia că discuția s-a finalizat cu o concluzie din partea tuturor participanților?
– Nu a existat un singur punct de vedere comun privind cuantumul pensiei și vârsta de pensionare. Am fost de acord cu toții că întâlnirea a fost utilă, dar nu, nu s-a ajuns la un punct comun.

În discuțiile care au avut loc în ultimii ani se uită că magistrații nu sunt nici funcționari de stat, nici simpli salariați. Puterea judecătorească constituie o condiție necesară pentru funcționarea democrației, pentru funcționarea statului de drept.

– Tensiunile sociale nu vin doar din privilegiile pe care le au magistrați, ci și cum aceștia își fac meseria. Și vă dau exemplul dosarului Florin Secureanu, care va fi reluat de la zero după 8 ani de judecată după o decizie a Curții de Apel București.
– Problema este diferită. Noi discutăm în momentul de față despre tensiunele sociale, despre modul în care funcționează justiția, Ministerul Public. Și cred că din această perspectivă magistrații trebuie să înțeleagă care sunt așteptările în ceea ce privește activitatea lor. Dacă într-o țară cetățenii au sentimentul că justiția nu funcționează, sentimentul de nemulțumire crește. Asta nu se întâmplă doar în România, ci în toate țările.

„E nevoie de o schimbare și a cetățenilor în raport cu comunitatea în care trăiesc”

– Ce mesaj credeți că primește cetățeanul obișnuit, când vede aceste pensii și decizii? Mai are încredere în Justiție?
– Sunt foarte mulți magistrați care înțeleg aceste probleme, preocupați să le rezolve. Mai este o problemă asupra căreia magistrații trebuie să reflecteze.

Foarte mulți oameni de bună credință cred că dacă își fac profesiile impecabil este suficient. Doar că nu poți să-ți faci treaba ta așa cum trebuie dacă instituțiile nu funcționează. Ei bine, si magistrații cred ca dacă își rezolvă dosarul este suficient, dar are nevoie și de instituție ca ansamblu. Aici cred ca trebuie schimbat și nu doar la nivelul magistraților. E nevoie de o schimbare și a cetățenilor în raport cu comunitatea în care trăiesc.

– Timp de peste 20 de ani, mii de judecători și procurori din România au dat în judecată propriile instituții angajatoare și au obținut în instanță sporuri și majorări salariale care nu erau prevăzute de lege. Aceste decizii au fost luate de colegi de breaslă, iar în multe cazuri instanțele au admis cererile, invocând „discriminări” față de alte categorii bugetare…Astfel de acțiuni sunt de natură să alimenteze neîncrederea cetățeanilor în justiție, despre care dumneavoastră spuneți că trebuie să facă un efort. Efortul pare greu de făcut în acest context?
– Nu e greu de făcut efortul. Se face dacă se schimbă viziunea asupra sistemului judiciar. Sunt foarte mulți magistrați competenți, cinstiți. În același timp au o insuficientă înțelegere despre cum trebuie condus sistemul judiciar.

Sunt probleme care nemulțumesc magistrații, diferite sedii care nu sunt deloc propice pentru desfășurarea activității, diferite aspecte. Pe de altă parte sunt și nemulțumirile cetățenilor. Și, iată de ce, dacă nu există o comunicare între societate și corpul magistraților, aceste problemele rămân nerezolvate și fiecare crede că este neîndreptățit de celălalt.

„Pericolul demonizării magistraturii”

– Salariul unui ministru e de maximum 2.500 de euro. Salariul mediu al unui judecător de judecătorie este de puţin peste 2.000 de euro. Din schema naţională de 5.345 de posturi, 2.463 de posturi sunt alocate judecătoriilor, reprezentând aproximativ 46%. – datele sunt de la CSM. E o diferență destul de mică între salariul de ministru și cel de judecător.
– Nu întotdeauna comparațiile sunt potrivite. Nemulțumirile au fost create de pensiile de serviciu, nu de salariile magistraților, asta nu constituie un subiect de tensiune socială.

Trebuie să privim lucrurile din ambele perspective. Există un mare pericol acolo. Pericolul demonizării magistraturii. Pentru că problemele reale nu trebuie să fie folosite pentru a pune la zid magistratura. Este o mare eroare.

– Oamenii vor eliminarea pensiilor de serviciu. Credeţi că e posibil? Pe modelul scutirii de la impozitul pe venit în industria IT, care a fost în vigoare când era necesar, dar acum nu mai e. Credeți că pensia specială pentru magistrați mai poate fi apărată moral și juridic astăzi?
– Pensiile de serviciu nu sunt doar la magistrați. Cum spuneam mai devreme, în totalul pensiilor de serviciu, cele ale magistraților reprezintă doar 4-5%. În ansamblu trebuie privit dacă aceste categorii profesionale justifică un asemenea tratament. Trebuie ținut cont de specificul activității, iar aici este vorba despre puterea judecătorească, necesară democrației. Vedem ce se întâmplă în țări autoritare, fără putere judecătorească. Vrem ca România să devină un stat precum China sau Rusia?!

– Suma medie a pensiilor de serviciu este de peste 9 ori mai mare decât pensia medie naţională. Contează pentru oameni acest lucru.
– Fără doar și poate și tocmai de asta trebuie făcute corecțiile necesare. Iar aceste corecții sunt prevăzute în programul Guvernului. Vă spun că de modul în care se rezolvă această problemă pentru magistrați depinde rezolvarea pensiilor de serviciu în ansamblu.

– Nicușor Dan e de acord cu propunerea Guvernului?
– Președintele Nicușor Dan nu face parte dintr-o echipă sau alta, el a mediat doar. Nu ar fi un bun mediator dacă ar susține doar poziția Guvernului. El a încercat să medieze, să fie găsită o soluție rezonabilă, una care să prezerve statul puterii judecătorești și statul ministerului public. Sunt multe elemente care trebuie să fie păstrate și asigurate. Se poate da cu toporul și să spui că magistrații sunt ca și inginerii, ca doctorii. Dintr-un punct de vedere, da, dar a face asemenea identificări, egalizări abastracte, înseamnă de fapt să distrugi statul de drept, democrația constituțională.

De asta am spus mai devreme că sub pretextul rezolvării unor anomalii s-au făcut atacuri concetrate asupra puterii judecătorești.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, așa numitele „pensii speciale”, depășește 11.637, iar cei mai mulți – peste 5.624 – sunt magistrați, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie de serviciu a acestora este de 25.214 lei / brut (peste 5.000 de euro). Suma e de peste 9 ori mai mare decât pensia medie naţională, în cuantum de aproximativ 2.800 de lei.

Totul a început în urmă cu aproape trei decenii, în 1997, când liberalul Valeriu Stoica a inițiat legea care a introdus pensiile de serviciu pentru magistrați. La momentul adoptării, pensia era gândită ca o garanție a independenței magistraților, un mecanism menit să-i protejeze de influențe externe și corupție. La acea dată, salariile din magistratură erau modeste. Legea oferea o compensație: o pensie calculată în funcție de ultimul salariu, și nu de contribuții. Legea a fost susținută politic ca parte din pachetul de reforme necesar pentru aderarea la UE.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de mai multe ori: baza de calcul a inclus și sporurile, s-a menținut posibilitatea pensionării anticipate, iar valoarea pensiilor a crescut considerabil.

În 2004, Rodica Stănoiu (ministru PSD) a schimbat baza de calcul din venitul net în venitul brut cu toate sporurile posibile. În 2005, Monica Macovei (ministru al Justiției în Guvernul Tăriceanu) a introdus pensionarea anticipată fără limită de vârstă, dacă existau 25 de ani de vechime. Astăzi, pensia unui magistrat poate depăși cu mult venitul din activitate.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul live!