INTERVIU. „Două triburi”. Observații dure despre societatea americană după încercarea de asasinat împotriva lui Donald Trump

Una dintre concluziile după atacul asupra lui Donald Trump, care vine după cel al premierului slovac Robert Fico, este că, dacă actorii politici se bazează pe un discurs și pe o retorică politică polarizantă și populistă, cu o distincție clară între „poporul pur și elitele corupte”, atunci „o să avem parte de violență politică”, explică într-un interviu pentru HotNews.ro Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, specializat în politică externă și de securitate.

În cazul în care politicienii întrețin ei înșiși ideea că elitele sunt trădătoare, iar poporul trebuie să se salveze duce automat la ideea: „Dacă celălalt este dușmanul, acesta trebuie eliminat”. 

”Pentru că întotdeauna se vor găsi oameni mai puțin pregătiți emoțional, mai puțin pregătiți intelectual, care să zică că, dacă celălalt este dușmanul, acesta trebuie să fie eliminat”, a spus, la cald, analistul de politică externă Marius Ghincea. El a explicat că primul lucru la care s-a gândit a fost că atacul este o consecință naturală a diviziunilor politice din SUA.  

”SUA au o lungă istorie de violență politică”

„Politica americană a devenit atât de polarizată încât era evident că o să avem violență politică”, a spus Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich.

„SUA au o lungă istorie de violență politică”, a completat analistul. El a făcut de asemenea referire la prezența armelor în societatea americană. 

„În condițiile în care au loc violențe cu arme literalmente în fiecare zi, nu este neapărat surprinzător că cineva a decis să folosească armele și împotriva unor ținte, în afara acelora cu care suntem obișnuiți, cum ar fi copiii care învață în școli sau oamenii care merg în cluburi”, a explicat Ghincea.

„Dușman vs. prieten”

Mai mulți republicani au început deja să îl acuze pe președintele Joe Biden, spunând că atacurile dure ale acestuia la adresa lui Trump, pe care l-a pictat în culori sumbre în campanie, au pregătit terenul pentru un atac precum cel de sâmbătă.

Ghincea vede un context mai larg al diviziunilor din societatea americană.

„Polarizarea societății americane începe în jurul marii recesiuni din 2008, în care pe de-o parte avem nemulțumiri sociale diferite care vin din partea unor grupuri diferite din societatea americană în contextul crizei, care are efecte catastrofale asupra societății americane pentru câțiva ani”, a explicat cercetătorul. 

Nu mai există spațiu pentru compromis

„Pe lângă asta, avem venirea la Casa Alba lui Barack Obama, un președinte de culoare care duce la radicalizarea și polarizarea electoratului caucazian, alb, care votează în special cu republicanii. Avem apariția acelei mișcări pe care o cunoaștem cu toții, «Tea Party» care este o mișcare de radicalizare a conservatorilor americani în contextul unui președinte de culoare și în contextul recesiunii economice”, a continuat el.

Tensionarea situației din SUA, a mai spus Ghincea, a continuat după alegerea președintelui Trump, în timpul primului mandat, care a avut loc într-un context extrem de polarizant.

Momentul „a dus la nașterea unei logici de tipul «noi vs. ei», «dușman vs. prieten», care practic nu mai lasă spațiu adecvat pentru compromis, nu mai permite funcționarea unui sistem democratic în care cealaltă parte, rivalii politici, sunt văzuți drept legitim și parteneri în guvernare, chiar dacă nu împărtășesc aceleași viziuni politice, aceleași interese, aceeași ideologie”, a completat analistul. 

Discursul lui Trump, discursul lui Biden

Polarizarea a continuat netulburată până azi, inclusiv în campania electorală, logica politică divizivă fiind observată în discursurile ambilor candidați la președinție. 

„Dacă ne uităm atât la discursul lui Donald Trump din ultimii 10 ani, cât și la discursul din campania lui Joe Biden, vedem că mare parte din această retorică electorală este centrată pe această dihotomie, pe acest clivaj, acest conflict între noi și ei”, a spus Ghincea.

În acest sens, el a făcut referire chiar la discursul ținut de Trump cu câteva momente înainte de a fi rănit.  

„Trump, cu câteva minute înainte de a fi fost ținta acestui atac, avea același timp de discurs în care democrații și liberali erau văzuți drept inamici ai poporului american, iar republicanii erau văzuți ca cei care trebuie să salveze America”, a observat cercetătorul. 

„Nu văd o descaladare ca fiind posibilă, luni sau chiar ani”

Despre polarizarea societății americane se vorbește de multă vreme, așa cum se vorbește și despre necesitatea de a calma tensiunea retorică și socială. Dar există o astfel de posibilitate?

Și retorica democraților e la fel

„Nu văd nicio șansă, ca pe termen scurt și mediu, să vorbim de descaladare. Societatea americană este polarizată extrem pe teme foarte sensibile și, în general, ai două triburi mari și late care se detestă reciproc și care văd în alegeri și în câștigarea puterii politice singura șansă pentru a supraviețui”, a spus Ghincea.

El a observat că în societate sunt americani, cărora le este cu adevărat frică că dacă revine Donald Trump la Casa Albă, va începe să ia măsuri care să limiteze libertățile și drepturile constituționale ale democraților, liberalilor. „De altfel, asta e și o parte din retorica democrată”, a subliniat el.

Pe de altă parte, în tabăra republicană, republicanii și conservatorii se văd ca fiind marginalizați și opresați de o administrație democrată care adoptă măsuri care duc la creșterea imigrației. Ei cred că administrația americană facilitează imigrația în loc să o limiteze.

„Și, în general, văd o guvernare democrată drept un pericol existențial pentru valorile și viața lor”, a spus analistul.

„Dacă celălalt este dușmanul, acesta trebuie să fie eliminat”

O dovadă că polarizarea politică devine tot mai pronunțată și mai extinsă ar putea fi și atentatul de acum două luni la viața unui alt om politic, premierul slovac Robert Fico. 

Paralela „poate fi validă într-o măsură”, a spus Ghincea. „Nu putem compara neapărat complet politica slovacă cu politica americană, dar vedem că și în Slovacia populismul s-a folosit tot mai de această diviziune între noi și ei”, a adăugat el. 

„Societatea slovacă a fost și ea polarizată în jurul liberalilor progresiști și a conservatorilor naționaliști în ai prim-ministrului Fico. Vedem același tip de discurs polarizat și același tip de logică de acțiune politică. Iar în cazul slovac nu-mi amintesc să mai fi existat alte atentate teroriste împotriva unui lider politic de la căderea comunismului încoace”, a spus el. 

„Deci una dintre concluziile pe care le putem trage nu doar din contextul american, dar și din contextul european, este că, dacă actorii politici se bazează pe un discurs și pe o retorică politică polarizantă și populistă, pentru că populismul, până la urmă, este fundamentat pe această distincție între poporul pur și elitele corupte, o să avem parte de violență politică”

”Pentru că întotdeauna se vor găsi oameni mai puțin pregătiți emoțional, mai puțin pregătiți intelectual, care zic că, păi, dacă celălalt este dușmanul, acesta trebuie să fie eliminat”, a observat analistul.

„Și uneori eliminarea implică inclusiv eliminarea fizică”, a spus el. 

În România, discursul nu e încă la fel de polarizat ca în SUA

După atacul împotriva lui Fico, HotNews.ro a vorbit cu profesorul Cristian Pârvulescu, care a avertizat asupra violenței politice tot mai crescut din România. 

„În cazul românesc, discursul nu este încă la fel de polarizat pe cât este în Slovacia sau în Statele Unite. Cu siguranță nu este la fel de polarizat ca în Statele Unite”, a spus Ghincea.

El a observat în acest context că „a avut un efect relativ de succes marginalizarea AUR”. 

„Și deși AUR și USR folosesc un limbaj populist, polarizant, asta nu s-a tradus într-o polarizare pe scară largă la nivel societal”, a spus el.

Ghincea a spus că am avut mai multă polarizare în timpul guvernării lui Liviu Dragnea, în care diviziunea dreapta vs. stânga a fos mai pronunțată. 

„În momentul de față, riscul este minor, dar sigur, pe măsură ce extrema-dreaptă românească va crește în influență, iar partidele mainstream vor decide să adopte un discurs similar, polarizant, este posibil să vedem astfel de acte de violență politică și în România”, a mai spus Ghincea.