INTERVIU Haluk Kurcer, presedintele Kanal D, despre piata TV in Romania: Scadere de 7-8% a publicitatii pe TV / Cine sprijina politicieni o face pe propriul risc

Kanal D, postul TV care in ultimul an a sarit pe locul 3 in clasamentul audientelor la nivel national, evita legaturile „particulare” cu politicul si spune ca televiziunile care sprijina diversi actori politici o fac pe propriul risc. Acorda atentie tabloidului pentru ca „face parte din viata cotidiana”, dar nu este „bucuros” de extremele la care s-a ajuns pe piata. Se supune regulilor existente in relatia cu publicitarii, desi crede ca nivelul rebate-ului este „destul de ridicat” pentru conditiile actuale. Haluk Kurcer, presedintele Kanal D, a discutat cu HotNews.ro despre efectele economiei asupra pietei TV in 2012-2013, rebate-ul de publicitate, limitele presei tabloide, influenta politicului si tentativele de reglementare in audiovizual.

• Haluk Ziya Kurcer este din 2008 membru in board-ul executiv al Dogan media International – compania controlata de conglomeratul turc Dogan si care opereaza in Romania postul Kanal D, lansat in urma cu sase ani – si presedinte al Dogan Group in Romania.
• Kanal D a inregistrat, in ultimul an, un salt spectaculos in audiente, ajungand pe locul al treilea – dupa Pro TV si Antena 1 – la nivel national si pe locul al patrulea – dupa Pro TV, Antena 1 si Antena 3 – la nivel urban. Cu serialul Suleyman Magnificul si cu emisiuni tabloide si de divertisment precum WOWbiz, Ochii din umbra, Roata norocului, Paparazzi si Asta-i Romania, Kanal D a avut in 2012 o medie anuala a cotei de piata de 6,3% (toata ziua), iar in prime-time de 6,8%, cota sarind la 7,8 (media pe zi) – 8,4 (prime time) in primele doua luni din 2013.

Kanal D e inca pe pierdere. Piata scade, dar postul spera sa ajunga pe profit

Rep.: Kanal D e lipsit de sprijinul unui grup mare de presa, asemenea principalilor sai competitori de pe piata locala, dar a ajuns anul trecut pe locul al treilea in clasamentul audientelor la nivel national. Cum se traduce aceasta crestere de audienta in bani, avand in vedere ca piata de publicitate continua sa scada si afecteaza multe canale de pe piata?

Haluk Kurcer: Suntem inca pe pierdere. Am incheiat pe pierdere anul 2012. Dar anul trecut am terminat cu o importanta crestere din punct de vedere al performantei, ceea ce, tradus in rezultate financiare, a insemnat o crestere de 27% fata de 2011. Suntem, insa, pe pierdere inca.

Rep.: Si la ce va asteptati in 2013?

H.K.: Anul acesta vom atinge probabil pragul de rentabilitate sau vom avea un mic profit.

Rep.: De ce, avand in vedere scaderea pietei de publicitate si prognozele nu foarte favorabile pentru 2013?

H.K.: Criza a lovit intreaga lume si nu poti scoate Romania din contextul international. Din punctul meu de vedere, Romania nu este una din tarile lovite foarte grav de criza, in special in randul tarilor europene. Nu vorbesc din punct de vedere al publicitatii, ci in general. Daca va uitati la intreaga economie, iar economia creste, atunci si piata va creste.

Totusi, Romania nu a inregistrat o crestere semnificativa in ultimii 3-4 ani. Multe dintre companiile internationale de aici, companii din SUA sau din Europa, sunt afectate in afacerile lor in economiile de unde provin, la ele acasa. Si sunt afectate si aici. Anul trecut, din cate stiu, piata a scazut cu 10-12% fata de 2011, iar anul acesta multi vorbesc despre o scadere de inca 7-8%.

Rep.: Cum se reflecta acest lucru in vanzarile Kanal D?

H.K.: Bineinteles ca ne afecteaza afacerea, dar la urma urmei cresterea noastra din punct de vedere al performantei este foarte mare acum, deoarece Kanal D capata un rol foarte important pe piata. De multe ori suntem pe locul 1 sau 2 din punct de vedere al audientei.

Rep.: Si ca urmare a acestui lucru se schimba cumva pozitionarea companiei pe aceasta piata, care este impartita, in general, intre marile grupuri media si canale TV sustinute politic?

H.K.: Dincolo de politica, uitandu-te acolo unde este reflectata situatia reala vezi grupuri mari cu care noi suntem in concurenta. Nu este usor. Kanal D nu este numarul 1, dar avem un succes semnificativ, in special in intervalele orare de maxima audienta, lucru care nu poate fi trecut cu vederea din perspectiva publicitarilor. Zilele acestea, vanzarile nostre de publicitate cresc si ne afecteaza pozitiv veniturile. Chiar si cu scaderile de pe piata, audienta si rezultatele noastre cresc. Facand un calcul, cresterea noastra ar fi tripla daca n-ar fi situatia de criza.

Rep.: Acum cativa ani, in plina criza, grupul-mama Dogan avea in vedere vanzarea operatiunii Kanal D din Romania…

H.K.: E adevarat.

Rep.: De ce nu mai e acum la vanzare?

H.K.: Actionarii sunt multumiti de rezultate si cred ca vom avea putere financiara incepand de anul acesta. Si pastreaza afacerea deoarece este intr-un fel o investitie. Ei investesc multi bani aici. De asemenea, sa vinzi o afacere in criza nu e o idee foarte buna. Daca ai putere financiara si ai rezultate, poti sa pastrezi compania in perioada de criza. Poti sa pastrezi acest gand pentru perioada de dupa sfarsitul crizei. Dar in momentul acesta actionarii sunt multumiti.

Rebate-ul din publicitate: Important pentru agentiile care vor sa reziste, dar ridicat pentru statiile care vad cum li se restrang veniturile

Rep.: Piata divertismentului TV din Romania e presata pe doua fronturi – cel de publicitate si cel de reglementare si legislatie. Sa luam mai intai publicitatea. O situatie relativ noua este ca posturi si grupuri TV fac presiuni impotriva rebate-ului, impotriva bonusului de volum (bani care se intorc de la furnizorul media la agentia care aloca publicitate la acel furnizor). Povestea a ajuns chiar si la nivelul unei tentative de reglementare, prin proiectul de ordonanta de urgenta privind audiovizualul, de la sfarsitul anului trecut. Cum se pozitioneaza Kanal D pe aceasta tema?

H.K..: Noi ne supunem regulilor si reglementarilor de aici. Nu facem nimic aparte, ne aliniem rutinei si, bineinteles, in spatele relatiei cu agentiile exista chestiunea rebate-ului. In functie de agentii si de clienti, nivelul acestuia este relativ asemanator, dar in unele cazuri sunt diferente. In cele din urma, acest rebate este un instrument important pentru veniturile agentiilor, pentru ca, daca n-ar exista, nu cred ca prea multe agentii ar putea sa reziste asa, ci ar trebui sa se restructureze sau sa apeleze la reduceri de costuri sau altele asemenea. Rebate-ul este important pentru veniturile lor.

Rep.: Daca unii concurenti de pe piata incep sa renunte la a mai plati rebate, ar fi un avantaj sau dezavantaj pentru Kanal D?

H.K.: Intr-o astfel de situatie nu stiu ce decizie vom lua, este o chestiune cu totul diferita. Deoarece la inceputul acestui an si la sfarsitul anului trecut, cand a inceput totul, inclusiv in zona de reglementare, multe agentii au inceput sa se miste in relatia cu televiziunile si chiar cu clientii lor, deoarece si ele doreau sa stabileasca o noua strategie dupa o eventuala noua reglementare. Dar nu s-a intamplat nimic. Suntem in aceeasi etapa.

Cred ca rebate-ul, ca procent, este destul de ridicat si afecteaza si veniturile statiilor de televiziune intr-o vreme in care piata restrange veniturile noastre. De aceea trebuie sa existe un echilibru intre rebate si ceea ce se intampla pe piata. Cand piata crestea, asa cum s-a intamplat cu apogeul din 2008 fata de 2007 – o crestere mare a pietei, din punct de vedere comercial – nivelul rebate-ului ca procent era probabil rezonabil.

Dar in vreme ce lucrurile o iau in jos, nu este usor, deoarece avem cheltuieli cu programele, cu studiourile, multe astfel de costuri. Ce facem noi este foarte costisitor. Si daca vrei cu adevarat sa faci ceva bun, trebuie sa si obtii bani. Iar daca nu faci programe dragute… ce poti sa pierzi? Este o afacere foarte dificila in acest moment, in special din punct de vedere al echilibrului intre venituri si cheltuieli.

Televiziunea tabloida: „Nu sunt bucuros de ceea ce se intampla” / „Noi nu ajungem la extreme”

Rep.: Ramanand tot in zona publicitatii, o alta chestiune de actualitate este expansiunea continutului tabloid la televizor, pana in zone extreme. Iar Kanal D a avut rolul sau in promovarea continutului tabloid, mai ales in primii ani ai acestui post pe piata…

H.K.: Noi am inceput sa dam cancan la TV?

Rep.: Nu, dar ati contribuit la promovarea continutului tabloid. Iar expansiunea emisiunilor de acest fel a dus, recent, la situatia in care un client de publicitate a luat decizia de a-si retrage reclamele dintr-o emisiune a unui post, din cauza continutului. Ce va spune acest lucru despre directia in care se indreapta relatia media tabloida-publicitari?

H.K.: Nu sunt de acord. Noi nu avem vreo problema cu latura tabloida. Noi avem multi clienti de publicitate pentru continutul tabloid deoarece il realizam cu mare atentie, avem grija la limite in tot ceea ce se petrece. De aceea nu cred ca pierdem ceva sau ca publicitarii ar evita sa se promoveze la Kanal D. Nu cred ca este cazul in acest moment. Avem sponsori pentru programul tabloid, iar acestia nu sunt de ici, de colo, sunt foarte buni. Iar tabloidul face parte din viata noastra cotidiana.

Rep.: Cum vede Kanal D extremele la care a ajuns acest tip de continut?

H.K.: Noi nu ajungem la extreme.

Rep.: Dar pe piata se ajunge la astfel de situatii…

H.K.: Nu vreau sa discut lucruri despre altii. Nu sunt bucuros de ceea ce se intampla. Eu personal si compania din spatele meu suntem impotriva, de aceea acordam o foarte mare atentie lucrurilor pe care le facem in zona tabloida. Facem tot ce putem ca ele sa fie curate. De aceea, daca ne urmariti, nu veti vedea imagini pornografice nici pe post, nici pe website.

Rep.: Dar sunt cazuri de tip paparazzi, critici ca a fost incalcata viata privata, alte nereguli…

H.K.: Astfel de lucruri nu se intampla doar in zona tabloida. Si cand realizezi o stire legata de vreun accident, cineva poate sa pretinda ca ii incalci viata privata. Nu este un lucru legat direct de zona tabloida. Dar in aceasta zona discutia este foarte sensibila, deoarece trebuie sa ai mare atentie cand se ajunge la situatii in care nu ai acordul persoanei care are drepturi asupra imaginilor. Noi am avut astfel de cazuri, s-a intamplat, dar foarte rar. Acordam o foarte mare atentie acestor lucruri.

Rep.: Care e pozitia Kanal D in toata aceasta dezbatere intre cei care spun ca tabloidul sustine business-ul TV si eventual vin la CNA sa spuna ca „trebuie sa fac astfel de emisiuni pentru ca ele vand”, pe de o parte, si cei care spun ca audienta nu vrea neaparat asa ceva, ci doar ia ceea ce i se da?

H.K.: Kanal D nu este un canal tabloid. Este un post generalist. Daca ne uitam la programele noastre, avem seriale precum Suleyman, emisiuni precum „Roata norocului”, emisiuni de femei precum „Draga mea prietena” etc.. Oferim oamenilor divertisment. Oamenii incearca sa afle si ce se mai intampla in viata unor celebritati. Aceasta a fost mereu de interes pentru public. Dar nu reprezinta intreaga afacere Kanal D. Acoperim, partial, astfel de subiecte cu WOWBiz si Wowbiz.ro.

Despre eventuale schimbari legislative in audiovizual: Mai bine reguli si limite proprii fiecarei companii, decat noi reglementari

Rep.: Consiliul Audiovizualului, despre care nu se poate spune ca e foarte iute in a sanctiona continutul extrem pe TV, vorbeste despre un soi de „parteneriat” cu televiziunile si, in acelasi timp, cauta sa promoveze schimbari in zona de reglementare. E loc de si mai multa reglementare pe piata TV din Romania?

H.K.: Astfel de programe si astfel de continut exista in intreaga lume. Exista multe asfel de programe legate de viata celebritatilor, scandal, barfe in toata lumea. Iar fiecare tara are propriile reguli si regulamente. Dar daca faci astfel de lucruri in anumite limite si fara sa tulburi pe cineva – v-am spus deja despre faptul ca nu marsam la lucruri precum pornografia – ele sunt rezonabile. Oamenii de pretutindeni se intereseaza de viata celebritatilor, barfe, scandaluri, dar nu doar in legatura cu vedetele, ci si cu oamenii normali, pentru ca asemenea lucruri fac parte din viata de zi cu zi, suntem cu toti oameni.

Rep.: Cum priveste Kanal D animatia din ultimele luni, ajunsa chiar si in parlament, in legatura cu posibila schimbare a legii audiovizualului, intr-un fel sau altul? E ceva ce v-ati dori sau de care sa va fie teama?

H.K.: Nu ne temem cand vine vorba despre reglementari. Daca reglementarile spun ceva, putem sa ne conformam si sa facem imediat schimbari in ceea ce facem. Nu avem o problema. Putem gasi mereu ceva interesant pentru telespectatori.

Rep.: Va multumeste starea de fapt in domeniul reglementarii?

H.K.: De fapt, e nevoie sa-ti stabilesti propriile principii si propria disciplina, mai degraba decat de reglementari. Este un lucru important. In compania noastra, exista limite la nivel de manageri. Daca e vreo stire sau vreun scandal mai prejos decat aceste limite, din punct de vedere al informatiei, atunci nu apare.

Daca fiecare companie activa in domeniul TV isi stabileste propriile reguli si limite, atunci nu vad vreo problema. Dar nu pot sa iau in discutie regulile si reglementarile acestei tari.

Despre Suleyman, industria serialelor si marketingul Turciei „fara nimic in spate”

Rep.: Dincolo de emisiunile de divertisment, serialele turcesti sunt alt motor de audienta pentru Kanal D, culminand cu fenomenul Suleyman din ultimele luni. Ce-i atrage pe romani intr-o asemenea masura la acest serial si de ce functioneaza el mai bine ca alte seriale turcesti care au rulat pe post in ultimii ani?

H.K.: Am avut si „1001 de nopti” in 2008, a functionat si acela foarte bine, era o productie foarte buna, dar Kanal D nu era o statie TV foarte importanta in acel moment…

Romanii se uita si la seriale chinezesti, coreene, latino-americane. Tot felul de seriale. In Turcia, incercam mereu sa gasim formate bune pentru seriale si putem sa facem. In Turcia, productia de seriale a devenit un soi de industrie. Daca te uiti la numeroasele posturi din Turcia, vezi cate 2-5 seriale, la ele se lucreaza zi si noapte. Iar productiile sunt foarte bune si pot fi urmarite peste tot, nu doar in Romania, ci in multe tari, inclusiv in Grecia, Bulgaria, Ucraina, Rusia, tari europene, tari din Orientul Mijlociu.

Sunt productii foarte bune si foarte costisitoare. Unele statii TV platesc si pana la 200.000 de euro pentru un episod, e o suma imensa. Acest lucru inseamna ca firmele de productie isi dau toata silinta, iar concurenta in Turcia, intre statiile TV, pe segmentul serialelor este foarte mare. Iar concurenta te face sa faci lucrurile tot mai bine.

In cazul „Suleyman”, pe langa faptul ca este o productie foarte buna, este si un serial istoric, iar istoria Turciei, a Imperiului Otoman este imensa.

Rep.: Unii observatori din presa au afirmat ca acest succes al serialelor turcesti se transforma intr-o forma de expansionism cultural in spatiul fostului Imperiu Otoman. Intre timp, premierul Turciei s-a exprimat mai degraba impotriva acestui serial, Suleyman…

H.K.: Este opinia lui personala. Crede ca nu e corect sa fie prezentate slabiciunile lui Suleyman. Asa spune el. Dar populatia Turciei este de 73 de milioane, exista 73 de milioane de opinii si idei. Cat despre expansiune, acesta este un serial…

Rep.: Adica e doar business?

H.K.: E business, bineinteles. Dar orice ai face, el merge la export. E ca la masini – masina voastra, Dacia, e in Germania, iar acolo lumea intreaba ce masina e si raspunsul vine „E Dacia din Romania”. Aceste seriale sunt un produs, sunt o afacere a tarii. Au gasit o industrie potrivita si fac acest lucru, vanzand, facand bani. Dar apare si o doza de marketing. Dar nu e nimic in spate. Nu e guvernul turc, avand in vedere si ce spune premierul, ca nu-i place. Nu e o politica de marketing a Turciei. E ca si cand te-ai uita la un film american si-ti zici ca America e o tara frumoasa si vrei sa mergi sa o vezi. Acum zici hai sa merg la Istanbul si sa vad Topkapi. Serialul acesta e un succes si nu doar in Romania, ci pe toate pietele, chiar si in Grecia…

Despre grupul-mama Dogan si relatia cu politicul, aici si acolo: In Turcia „lucrurile sunt, acum, foarte linistite” / Cine sprijina partide sau politicieni „o fac pe propriul risc”

Rep.: Operatiunea Kanal D din Romania este detinuta de un foarte mare grup din Turcia, Dogan. Un alt grup foarte mare de presa exista si in Romania, despre care se spune ca are o influenta majora asupra autoritatilor politice si care este implicat in viata politica si guvernamentala. In Turgia, grupul Dogan a fost pus unei presiuni imense chiar de catre guvern, tocmai din cauza puterii de influenta pe care acest grup o avea asupra autoritatilor. Puteti trage o paralela intre cele doua cazuri?

H.K.: Nu vreau sa discut despre astfel de lucruri. Stiti ca este o intreaga poveste cu ce s-a intamplat grupului Dogan in Turcia. Lucrurile sunt, acum, foarte linistite. Am incheiat vechile dosare in instanta, Dogan a platit penalitati si taxe…

Rep.: Deci evitati o comparatie intre cele doua chestiuni, legate de relatia dintre media si oamenii de la putere.

H.K.: Daca intri in business-ul media, acesta este intotdeauna unul foarte delicat. Nu este usor sa sprijini vreun grup sau pe anumiti politicieni. Suntem printre foarte putinele statii, dupa cum se vede, care nu sprijina niciodata vreun partid politic anume. Unele statii TV, site-uri sau ziare pot sa ii sprijine, dar o fac pe propriul risc.

Rep.: Deci in Romania Dogan nu se atinge de politica. De ce, mai precis? N-ar fi de folos afacerilor?

H.K.: Aceasta este strategia noastra de la bun inceput. Nu ne implicam niciodata in vreo chestiune politica de aici. Suntem aici sa facem afaceri, avem stiri foarte bune, informam mereu de lucrurile bune si rele de pe strada, vorbim si de autoritati locale. Dar nu sprijinim pe nimeni si nu criticam pe nimeni in vreme ce sustinem pe altcineva. Suntem la mijloc, incercam sa facem lucrurile drept. Chiar si in Turcia, acum, Dogan nu sustine vreun partid politic.

Rep.: Aici, Dogan avea la un moment dat si alte interese de afaceri, precum imobiliarele.

H.K.: Da, dar nu avem nevoie de sprijin politic pentru asa ceva. Am investit deja circa 50 de milioane de euro intr-un mare proiect din Pipera. Planurile, totul au fost finalizate, dar dupa 2008, din cauza crizei, am spus sa asteptam sa vedem care e situatia pe piata. Asteptam sa vedem cum evolueaza aceasta situatie.

Rep.: Investiti in alte sectoare?

H.K.: Da, niste tipi din Turcia se intereseaza de investitii in energie, probabil, pentru anul acesta.

Rep.: Ce fel de energie?

H.K.: Eoliana, probabil.

Rep.: Si, din nou, nu aveti nevoie de conexiuni politice…

H.K.: Fiecare companie sau investitor are nevoie de sprijinul politicului in tara aceasta. Investitorii au nevoie de sprijinul oficial al guvernului, intotdeauna au nevoie de astfel de sprijin, nu de sprijin particular. Daca avem nevoie de ceva important, putem sa ne intalnim cu ministri. Si pentru aceasta tara este important sa atraga mai multe investitii din strainatate. Dar cand e nevoie sa discutam, o facem intr-o maniera oficiala, nu avem nevoie de sprijin personal sau particular.