INTERVIU VIDEO Un membru CNA spune de ce fuziunea cu ANCOM e mai degrabă un pericol, decât o eficientizare. „Vrem modelul Viktor Orban de funcționare?” / Comparația salariilor din cele două instituții 

Ce rezultă când pui la un loc o instituție care veghează libertatea de exprimare și una care colaborează cu serviciile secrete? Mircea Toma, membru CNA, spune, într-un interviu la podcastul HotSpot de la HotNews, că ideea comasării instituției cu ANCOM nu e doar o simplă reorganizare birocratică, ci „are multiple vicii”. El atrage atenția și că o eventuală comasare încalcă directive europene. Iar când vine vorba despre reducerile financiare luate în calcul, atrage atenția: „100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. Salariile sunt egale cu ale noastre, doar că ale lor sunt în euro”. 

Ideea comasării Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a apărut pentru prima dată în declarațiile publice în urmă cu aproximativ 5 luni, când Marcel Ciolacu, pe atunci prim-ministru, a spus că este un „scenariu de lucru” pe masa coaliției, menționând că se pot comasa ANRE, ANCOM și Consiliul Concurenței.

Ideea a fost susținută public și de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în contextul măsurilor de redresare bugetară luate de guvernul Bolojan. Într-un interviu acordat postului Erdély TV pe 26 iunie 2025, el a declarat că se află „în analiză în coaliție” posibila comasare a CNA cu ANCOM, argumentând-o prin reduceri de costuri și eliminarea unor posturi politice și accesorii.

CNA funcționează ca arbitru al pieței audiovizuale, condus de un Consiliu format din 11 membri cu mandate de 6 ani, numiți politic (Senat – 3, Camera Deputaților – 3, Președintele – 2, Guvernul – 3), membrii au rang de secretari de stat, iar deciziile sunt deliberative, luate în ședințe publice, urmărite live. 

ANCOM este arbitrul pieței telecom, institutie tehnică condusă de un președinte și doi vicepreședinți. Deciziile sale nu sunt deliberative și nu se desfășoară transparent, fiind luate într-un cadru restrâns. ANCOM încheie protocoale cu SRI, STS și MAI, iar în organigramă apar și angajați transferați de la SRI.

CNA este responsabilă de protejarea libertății de exprimare şi a secretului surselor jurnalistice, de protecția pluralismului media și de supravegherea conținutului audiovizual, iar ANCOM gestionează securitatea frecvențelor, inclusiv cele folosite de armata și serviciile secrete, iar accesul la aceste informații necesită certificări ORNISS. Ambele instituții colaborează operațional – de exemplu, CNA identifică conținutul ilegal și transmite spre acțiune ANCOM, care acționează tehnic. 

Mircea Toma, membru CNA, susţine, într-un interviu la podcastul HotSpot de la HotNews, că o posibilă comasare a celor două instituţii riscă să creeze confuzii funcționale, conflicte de competențe și chiar vulnerabilități în ceea ce privește independența editorială. 

Mircea Toma mai vorbeşte şi despre puterea limitată a CNA faţă de televiziunile finanţate cu bani de la partidele politice: „Se uită în ochii noştri şi spun: «Puteţi să ne amendaţi cât vreţi» Amenda maximă e de 200.000 de lei”.

„Nu am fost consultaţi. E o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav dacă deciziile se iau aşa”

HotNews.ro: Comasarea CNA cu ANCOM e discutată acum în spaţiu public. Ați fost consultat cu privire la această idee?
Mircea Toma: Nimeni niciodată nu a venit să întrebe: cu ce ne ocupăm, dacă există vreo soluție pentru eficientizarea funcționării instituției. Zero. Asta este, de fapt, principalul reproș pe care îl fac eu, în numele colegilor mei. Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav, dacă deciziile la nivelul guvernului se iau la modul ăsta.

Noi nu am fost întrebaţi, nu am văzut planul. Ştim doar informal că există o intenţie, din declaraţia publică făcută de Hunor Kelemen, ştim că există un proiect care e pe masa premierului, care nu are o părere proastă despre el.

Cred că în România mai sunt două instituții de calibrul CNA, ca importanță din perspectiva valorilor democratice: CNSAS şi CNCD. Poate că pot fi eficientizate, dar să nu verifici mai întâi este semnul unui tip de voluntarism care are ca pistă de dezvoltare autoritarismul. Lucru care mă sperie.

– Cum e în alte ţări?
– În Uniunea Europeană, există 27 de CNA-uri. Dintre acestea, 5 sunt mixate, iar restul de 22 sunt „curate”. Cele 5 au fost mixate până în 2018, când Comisia Europeană a modificat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale cu un articol explicit care interzice amestecarea autorităţilor de reglementare în niciun fel. 

Or, în cazul comasării, noi am încălca această directivă. Totuşi, dintre cele 5, una este exemplară: cea maghiară. Unde avem un „model” de democraţie în ce priveşte gestionarea, din punct de vedere al Guvernului, a mass-media.

Ei au pus CNA-ul maghiar cu un organism de reglementare a presei scrise, cu poşta maghiară, iar totul e condus de o persoană numită politic. E o dramă din punct de vedere al democraţiei. Berlusconi a mai fost aşa în Italia! Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred.

Salariul maxim la CNA e de 9.000 de lei. La ANCOM – 9.000 de euro

– Raţiunea principală pentru care e propusă comasarea e cea economică…
– Sigur că e o discuție despre economii. Ce economii se pot face. Dar şi cu ce costuri. ANCOM are 250 de milioane de euro, în cont, ai lor. Ei se autofinanţează din taxele pe care le iau de la marile companii de telefonie, deci nu primesc bani de la buget. Sunt foarte bogaţi!

Dar e un lucru de spus aici. CNA are 117 angajaţi la ora asta. Ei bine, 100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. E valoarea absolută a salariilor. În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, doar că ale lor sunt în euro. Or, valoarea unui euro e de 5 lei. În media, au 6.000 de euro la nivelul experţilor – la noi, experţii, inspectorii din teritoriu şi monitorizarea au 6.000 de lei. Preşedintele CNA are 9.000 de lei net. Preşedintele ANCOM are 9.000 de euro. Şi de unde tundem? Evident, de la cei care iau mai puţin.

– OK, dar şi volumul de muncă probabil că diferă…
– CNA a primit, anul trecut, prin lege, obligaţia de a-şi extinde competenţele şi asupra domeniului digital. Volumul de muncă – citez doar din datele colegilor mei care lucrează în registratură, având în vedere numărul petiţiilor făcute la CNA în prima jumătate a anului – a fost dublu faţă de tot ce s-a înregistrat anul trecut. Deci, probabil că volumul, la finalul anului, va fi de patru ori mai mare.

Care sunt riscurile fuziunii

– De ce nu aţi fi de acord cu o comasare având în spate o strategie coerentă?
– Ideea comasării are multiple vicii. De pildă, în legea de funcționare a ANCOM, este inclus și un articol în care se spune că ANCOM are obligația să asigure interceptările din punct de vedere tehnic. CNA e o instituţie care are în propria lege un articol care spune că este obligat să asigure ziariștilor păstrarea secretului surselor. Or, din acest punct de vedere, comasarea ar scădea convingerea ziaristului că are un aliat în CNA. 

– Nu credeţi că poate fi o structură bicefală, fiecare componentă având propriile reguli?
– Noi trăim acum într-un spațiu public în care ziariștii sunt acuzați frecvent că sunt ei înșiși oamenii SRI-ului. Că sunt instituții media care sunt controlate de servicii. Ici-colo, cât un ziarist recunoaște că este colaborator sau că a fost. Se poate întâmpla să existe asemenea colaborări. 

Cu toate că, alături de foştii colegi de la ActiveWatch, am reușit să promovăm la nivelul Parlamentului European o moțiune care spune ca serviciile secrete nu pot folosi ziariști ca agenți sub acoperire ai acelor instituții, pentru că îi compromit. Sursele nu mai au încredere în ei. Deci, se retează societății șansa de a afla lucruri pe care ziariștii le-ar putea afla.

Sigur, e normal ca ANCOM să aibă nevoie de securizarea informațiilor interne pentru că acolo sunt frecvențe pe care le folosesc armata, serviciile însele și ambasadele. Deci ai motive foarte serioase să fii atent să nu iasă informații. 

De aceea, mulți dintre angajații ANCOM cu funcții de conducere şi probabil că nu numai trebuie să aibă certificat ORNISS (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, n.r.), adică acel certificat care le dă dreptul să aibă acces la secrete de serviciu şi care este eliberat de o instituție care transmite informația primită de la servicii. Deci SRI, SIE, serviciile secrete ale armatei sunt cele care dau verdictul: poți sau nu să-i dai acestui cetățean dreptul să se uite în secrete.

În campania electorală au fost 20.000 de mesaje reclamate

– Dar, CNA și ANCOM colaborează instituţional…
– E vital să colaboreze! S-a și văzut în perioada dintre cele două runde de alegeri prezidențiale. Adică, ANCOM-ul este învestit cu statutul de coordonator al entităților responsabile cu implementarea Digital Service Act, care este biblia prin care sunt reglementate relațiile ţărilor membre UE cu marile platforme digitale, precum YouTube.

– Digital Services Act presupune că ce e ilegal în offline e ilegal şi în online.
– Și noi am folosit această lege, acest cadru normativ, tradus prin Legea 50/2024. ANCOM este coordonatorul, iar în jurul ANCOM, pentru aplicarea acestei legi, se adună instituții care țin de stat sau organizații neguvernamentale, cum e Salvați Copiii. Și noi, împreună cu ei şi alte câteva entități, am gestionat modul în care s-a petrecut campania electorală în online, în intervalele celor două tururi de alegeri.

– CNA identifică discursul instigator la ură sau fake news-ul pe care îl răspândește jurnalistul în spațiul public şi transmite o solicitare la ANCOM, ca să scoată acea postare.
– Da, în principiu. Dar, în campanie electorală, Biroul Electoral Central a fost cel care a preluat decizia. Deci erau analizate mesajele electorale suspecte că ar fi încălcat legea şi ei emiteau o decizie, pentru că, fiind judecători, au o putere mai mare în raport cu reţelele.

– În contextul acestei discuții despre comasarea CNA și ANCOM, câtă vreme CNA identifică discursul instigator la ură sau fake news-ul şi trebuie să-l trimită la ANCOM ca să ia măsuri, asta nu înseamnă birocrație? Și, aparte de rațiunile economice pentru care ar fi vizată această comasare, nu poate fi un motiv şi reducerea birocraţiei?
– Eu cred că obligativitatea cooperării este evidentă. Cooperare la nivel tehnic între experți. Și nu doar cu ANCOM. Cred că e nevoie de instituții care pot să exploreze şi sistemul de multiplicare al mesajelor, pentru că noi identificăm conţinutul, recunoaştem mesajele care sunt toxice – asta e expertiza noastră.

Dar ne-ar trebui parteneri care să ne ajute să vedem cât de rapid şi intens este multiplicat mesajul respectiv. Și să putem urmări dacă platforma, atunci când promite că îl șterge de peste tot, chiar o face. Or, noi nu avem instrumente să verificăm asta. Dar nu cred că aceste proceduri ar trebui să fie făcute nici doar de noi (CNA, n.r.), nici doar de ei (ANCOM, n.r.).

A funcţionat destul de bine experienţa de la BEC, din campania electorală. Ei au fost sufocați de volumul de muncă – au fost probabil peste 20.000 de mesaje reclamate, pe care trebuiau să le analizeze, să le judece, să decidă şi să implementeze decizia. S-a lucrat 24 de ore din 24. Astfel, relația de colaborare a CNA cu ANCOM este vitală. Noi nu avem specializarea lor, ei nu au specializarea noastră.

„În lege scrie: «Este interzis să se finanțeze programe de promovare electorală de televiziune și radio în afara campaniei»”

– Credeți că CNA ar trebui să aibă un rol mai activ în transparentizarea plăților care se fac de către partide instituţiilor de presă?
– CNA are prin legi obligația să asigure transparentizarea finanțărilor. Tot ce a reușit să facă explicit şi măsurabil este că obligă toți proprietarii de media şă-și afișeze acționarii. Eu am încercat să-mi conving colegii – și am reușit – să invităm Curtea de conturi și Autoritatea Electorală Permanentă să identificăm mecanismul prin care putem urmări banii plătiți în afara campaniei electorale direct televiziunilor sau radio-urilor.

La televiziuni era evident că au fost campanii împotriva unui om politic sau de susținere a unui om politic, vizibil plătite, după experiența pe care o are orice om care a lucrat cât de cât în media. Dar nu se putea demonstra traseul banilor până la utilizatorul final. Există niște cercetări făcute de ziarişti şi de ONG-uri. Am avut întâlnirea cu pricina, iar domnii de la AEP ne-au spus: „S-a rezolvat”. Există un proiect de lege în Parlament prin care vor fi obligați Să arate până unde merg banii.

Acum, traseul se împotmolește la o firmă intermediară care spune: am plătit pe publicitate în online. Într-un an neelectoral, 2023, un partid a cheltuit 8 milioane de euro şi altul – 9 milioane de euro. Pe online! E ilegal! În lege scrie: „Este interzis să se finanțeze programe de promovare electorală de televiziune și radio în afara campaniei”. Sunt consecințe dacă se fac plăți. E o încălcare de lege.

Dacă proiectul de lege ar obliga la transparentizare, ar rezolva aspectul tranparentizării. Eu nu spun să nu plătească. Să plătească, să apară un „P” acolo. Atunci ştiu. Dar nu mă păcăli! Nu ştiu dacă aţi observat, dar, în Sectorul 1, nu te puteai mişca de gunoaie şi de şobolani cât timp a fost Clotilde Armand primar. Nu mai e primar, au dispărut gunoaiele şi şobolanii de la două televiziuni. Cum s-a întâmplat peste noapte chestia asta? Cât a costat să fie multe gunoaie și mulți șobolani la cele două televiziuni? Astea sunt exemplele concrete!

„Se uită în ochii noştri şi spun: «Puteţi să ne amendaţi cât vreţi» Amenda maximă e de 200.000 de lei”.

– Ce măsuri aţi luat?
– Am dat sancţiuni, dar legea nu mai e deloc potrivită cu resursele partidelor, pentru că banii de la partide depășesc cu mult ponderea sancţiunilor. Sancţiunea maximă e de 200.000 de lei. Apoi, urmează sancţiunile care pot conduce la limitarea licenței: întrerupere de 5 minute, întrerupere de 3 ore sau înjumătăţirea licenței de la 9 ani la 4 ani şi jumătate.

Dar banii sunt foarte puțini față de câți bani sunt pompați acolo. 200.000 de lei? Se uită în ochii noştri şi spun: „Dar noi n-am greşit nimic, puteţi să ne amendaţi cât vreţi”.

Mai mult, legile făcute pentru campaniile electorale sunt în așa fel încât, în timpul campaniei electorale, noi nu putem amenda deloc. A trebuit să facem un artificiu acum să amendăm cu bani. În jumătatea aceasta din 2025, în care am avut şi campanie electorală, am aplicat amenzi în bani de 700.000 de lei. Atâta am putut. Din aceştia, 500.000 au fost amenzi la Realitatea Plus. 180.000 – România TV. Şi 20.000 – toate celelalte posturi de televiziune şi radio din ţară.