INTERVIU România e mai MAGA decât MAGA din America, spune un fost ambasador SUA la Bucureşti. De ce crede că George Simion e „un mincinos”, atac dur la Ilie Bolojan și ce spune despre Nicușor Dan
Fostul ambasador american Adrian Zuckerman crede că societatea românească este mai conservatoare decât mișcarea construită în jurul lui Donald Trump şi îl acuză pe George Simion că folosește această etichetă pentru a-și construi sprijin politic în Statele Unite. Într-un interviu pentru publicul HotNews, el explică felul în care vede evenimentele politice din România.
- Zuckerman îl apără pe Nicuşor Dan, dar îl critică pe Ilie Bolojan despre care spune că „s-a legat de calorifer şi nu vrea să plece”.
- De asemenea, el afirmă că o „mișcare progresistă” din Guvernul României îi e este ostilă lui Donald Trump și Statelor Unite. Dă numele Oanei Gheorghiu și al Ioanei Dogioiu.
- Ce spune despre „Unirea cu Moldova”.
- Zuckerman motivează supărarea din cercuri americane față de Simion și de AUR prin faptul că se opun lucrurilor concrete care ajută și SUA și România și parteneriatul comun.
Fostul ambasador afirmă că România are nevoie de o relație bună cu Donald Trump.
Numit de Donald Trump, Adrian Zuckerman a fost ambasadorul SUA în România din decembrie 2019 până în ianuarie 2021. Fostul ambasador l-a susținut în campania electorală la prezidențiale pe Nicușor Dan.
„Clasa politică de aici e formată din mediocrităţi, incompetenți, hoți, șpăgari”
HotNews: Domnule Adrian Zuckerman, cum vă raportaţi la ideea unirii României cu Republica Moldova?
Adrian Zuckerman: Asta nu e o idee nouă. Moldova a fost parte din România şi a fost separată după al Doilea Război Mondial. Motivele pentru a se uni sunt istorice. Unii spun însă că, dacă te uiți înapoi acum 70-100-150 de ani, nu poți să rămâi numai la România și Moldova. Trebuie să te uiți şi la România și Ungaria sau, de exemplu, la Franţa şi Monaco.
Dar avem şi exemple ca fosta Iugoslavie, unde acum sunt câteva țări; avem problema din Kosovo. Şi avem probleme cu Moldova: populația totală din Moldova e de 2-3 milioane şi aproximativ jumătate sunt români, dar există şi altă jumătate, formată din cei care au fost duși sau s-au mutat acolo după ce rușii au pus mâna pe Moldova.
Care-i răspunsul corect? Nu-i ca la matematică, unde ai un răspuns corect și un răspuns incorect. Dar, dacă poporul din Moldova și poporul român vor acest lucru, eu nu văd de ce nu s-ar putea face așa ceva. În opinia mea, decizia trebuie să fie la toţi cetăţenii celor două ţări, şi apoi guvernele să ia decizii în funcţie de ce a decis poporul.
– Identitatea naţională este o temă a celui mai recent raport al Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”, publicat de Administraţia Prezidenţială. Documentul vorbeşte, printre altele, despre „latinitatea ca mod de a fi”, despre „contemplativitate şi fatalism blând” despre „încrederea în viitor”. Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar fi caracteristicile identităţii naţionale?
– Personal eu sunt mândru să fi fost născut în România și să fiu român. Din păcate, din ce văd, din ce aud și din ce citesc zilele astea, mulți români nu au aceeași mândrie. Şi sunt trist să văd așa lucruri. Eu cred că 50 de ani de comunism au distrus spiritul românilor. De exemplu, în America, unde eu am crescut, există un lucru care, în opinia mea, face diferența între SUA și restul lumii: nu există vreun om acolo care să nu creadă că poate realiza ce visează. Eu nu văd acelaşi optimism în România și în alte țări. Şi mi se pare regretabil. Trebuie să învățăm românii să aibă o viziune şi să aibă încredere în ei că pot să atingă această viziune.
În România, văd oameni care spun că, dacă ar putea să plece mâine, ar pleca mâine. De ce? Unde să te duci? Oamenii trebuie să spună că pot să facă aici ce-şi doresc, trebuie să aibă optimism şi încredere în ei, că pot să atingă orice ţintă îşi imaginează.
– Pesimismul pe care îl remarcați e uneori pus în relație și cu dezamăgirea față de clasa politică…
– E o mare dezamăgire. Sunt și eu dezamăgit. Pentru că e un sistem aici care ucide optimismul, în opinia mea. Eu am spus de multe ori că Revoluția în România împotriva comuniștilor în 1989 nu s-a terminat aici. Au rămas multe sisteme din timpul comunismului. Trebuie desfiinţate. Companiile de stat, de exemplu, trebuie terminate. Sunt ca un bolovan legat de glezna cuiva care înoată în ocean.
România are un potențial absolut enorm. Are resurse forestiere, petroliere, gaz, capital uman fantastic. Are cele mai bune sectoare de tehnologie din Europa, din lume. Dar acestea trebuie să fie dezvoltate. Trebuie să le dai o șansă să le dezvolţi. Dar clasa politică de aici e formată din mediocrităţi, incompetenți, hoți, șpăgari.
Cred că e şi vina românilor. Că ori nu s-au dus să voteze, ori au votat aceiaşi oameni care i-au dus în groapa asta. Oamenii din România trebuie să se trezească și să voteze cu politicieni corecți care fac treabă pentru România.
„E greu să dezvolți un business în România. Durează ani!”
– Credeţi că există domenii în care România nu și-a valorificat pe deplin potențialul în relația bilaterală cu SUA?
– Absolut. Hai să începem cu producția de gaz din Marea Neagră. Chevron, Exxon, Hunt Oil au plecat de aici. N-au plecat pentru că lucrurile mergeau bine. Singura companie americană care extrage gaz astăzi din Marea Neagră e numită Black Sea Oil and Gas și-a început să extragă acum 2-3 ani. Dar procesul a durat 13 ani! Un proces care, oriunde altundeva în lume, ar fi durat între 2 și 3 ani, maxim. Sunt sisteme care țin în loc dezvoltarea economiei aici.
Singurul domeniu care a avut un succes remarcabil în România în ultimii 10 ani este cel al tehnologiei, după ce au fost taxe mai mici pentru angajaţi şi companii. Acum, acest sector e unul dintre cele mai dezvoltate, cel mai bun din Europa. Şi e singurul sector unde vin oameni din restul Europei să lucreze aici. În toate celelalte, oamenii pleacă din România să se ducă altundeva. Trebuie să învățăm din asta. România, astăzi, are cea mai mare rată de impozite și taxe din Europa. Are inflația cea mai mare, are deficituri mari.
E greu să dezvolți un business în România. Durează ani! Niciun investitor nu vine aici să aștepte doi, trei ani pentru aprobarea de a clădi o fabrică sau de a face investiții aici. Trebuie schimbat sistemul. Sistemul de taxe n-a fost digitalizat.
– Deci, din punctul dvs. de vedere, accentuarea investițiilor americane ar fi primul pas care ar trebui făcut pentru consolidarea relațiilor bilaterale?
– America are cea mai puternică economie din lume. Din lume. Unii spun că și China e apropiată. Nu e adevărat. Diferența între nivelul dezvoltării, nivelul inovației, nivelul sofisticării, e enorm. Motivul pentru care America a ajuns aici e un sistem capitalist care încurajează dezvoltarea business-ului cu taxe reduse, reguli mai puține și care lasă business-ul să crească. În Europa, mai ales în România, e exact opus. Și asta ține în loc dezvoltarea economică. E foarte greu.
– Ce părere aveţi despre ideea potrivit căreia România trebuie să demonstreze permanent că este un aliat bun al SUA. Consideră Washingtonul că Bucureștiul este un aliat bun sau în continuare trebuie să demonstrăm asta?
– Eu nu zic că trebuie să fie demonstrat tot timpul. Eu zic că, de la Revoluție încoace, România a fost un aliat foarte bun. Forțele de apărare românești şi forțele americane lucrează foarte bine împreună, sunt foarte apropiate și au o relație foarte bună. Lucrul ăsta nu s-a schimbat. A fost și continuă să fie o relație apropiată, foarte bună. La fel cu serviciile americane și românești: continuă să aibă o apropiere, lucrează împreună foarte bine. Realitatea este că relațiile între România și America, militare, economice, continuă să fie foarte bune.
– Iar ele sunt, în primul rând, instituționale, și nu țin seama de conducerea, dintr-un moment anume, a Statelor Unite…
– Sau a României. Și trebuie să adaug că, în opinia mea, sunt impresionat, într-un fel foarte pozitiv, de conducerea președintelui Nicușor Dan. Prezența lui în America, interacțiunea lui cu președintele Trump, nu numai la întâlnirea Board of Peace de acum câteva luni, când a fost în Washington, dar și la Ankara, când s-a văzut cu președintele Trump. În opinia mea, el conduce țara foarte capabil și în direcția bună.
„Mulți sunt împinși de ruși, cum ar fi George Simion şi mulți de la AUR. Domnul Simion e un mincinos”
– Peste doi ani, Donald Trump nu o să mai fie președintele Statelor Unite. Ar trebui ca relația pe care România o are cu SUA să depindă de simpatia pe care președintele Trump o are pentru România sau ar trebui ca relaţia să fie mai degrabă instituțională? Adică, să fim pe placul preşedintelui SUA sau pe placul SUA?
– Relațiile între țări sunt la fel ca relațiile între oamenii de rând. Dacă tu ești șef de stat într-o țară şi te întâlnești cu un șef de stat în altă țară, dacă vă înțelegeți bine, e ceva pozitiv pentru relațiile între state. Dacă nu vă înțelegeți bine, lucrurile sunt mai dificile.
În opinia mea, sunt mulți oameni şi în America, şi în România, care îl urăsc pe Trump. Orice ar face nu e bine. Au dreptate, n-au dreptate, nici nu contează. Dar îl atacă pe Trump. În opinia mea, multe dintre aceste critici nu sunt bazate pe adevăr, sunt hiperbolizate.
Relația între țări este instituțională, dar ce se vede pe deasupra este relația între doi oameni care se întâlnesc la Washington, la Ankara. Iar relaţiile personale pot influenţa relaţia instituţională.
Eu cred că România a avut și are în continuare o relație foarte bună cu America. SUA e cel mai bun prieten al României. Dar mulți acum încearcă să distrugă această relație și fac o mare greșeală. Mulți sunt împinși de ruși, cum ar fi George Simion şi mulți de la AUR.
– Păi, George Simion încearcă să se apropie de cercul politic MAGA…
– Domnul Simion e un mincinos. Partidul AUR a votat împotriva tuturor rugăminţilor americane, precum cea de a folosi bazele militare de aici. România este o țară mai conservatoare, aș spune, în majoritate, decât acești oameni care se numesc MAGA în America.
Ce înseamnă MAGA şi ce vrea Trump de la România
– Deci noi suntem mai MAGA decât MAGA din America, ziceți?
– Absolut, în opinia mea. Dar domnul Simion încearcă să creeze sprijin în America ca să-l folosească aici. În opinia mea, tot asta e o mascaradă organizată de prietenii din jurul lui Putin.
– Păi, George Simion taie un tort în forma Groenlandei. Tortul nu i-a fost adus de prietenii lui Putin, nu?
– Tortul a fost adus de o congresswoman de dreapta care spune nebunii. E singura. Şi care probabil a fost plătită. Ea nu are sprijin, iar sprijinul care încearcă să-l facă în America este cu lobbyiști plătiți (este vorba de Anna Paulina Luna, reprezentantă republicană a districtului 13 din Florida. Ea apare în imaginile de la eveniment tăind tortul în formă de Groenlanda alături de George Simion și de alţi doi congresmeni republicani, Andy Ogles și Abe Hamadeh, n.r.).
– Dar de ce spuneți că suntem mai MAGA decât MAGA din America?
– Pentru că România e o țară conservatoare. E o țară ortodoxă. MAGA înseamnă ceva diferit la fiecare. MAGA – Make America Great Again – a fost sloganul președintelui Trump să fie reales. Pentru preşedinte, era o idee născută în campanie. Iar el afirma că vrea să facă America mai bună, mai sigură, mai bogată, mai dezvoltată. Specimene ca Simion nu înţeleg acest lucru.
Când președintele Iohannis a fost la Washington, Trump i-a dat o șapcă. Nu spunea MAGA, ci spunea „Make Romania Great Again”. Și asta e ce vrea președintele Trump.
A vrut în primul mandat, la care eu am participat, și vrea şi acum. El nu vrea ca România să facă America „great again”. El vrea să aibă de-a face cu aliați care sunt puternici, independenți, solizi. El vrea ca românii să facă România „great again”. Să se dezvolte, să meargă înainte. Și America întotdeauna a vrut așa ceva și a ajutat România. Nu invers, cum oamenii ar vrea să credem oamenii care au interese de la alte țări.
De ce spune că „mişcarea progresistă” din Guvern e împotriva SUA
– Dumneavoastră ați spus recent că vedeți în România o mișcare spre stânga, o mișcare soroșistă, o mișcare împotriva Americii. La ce vă refereați?
– E o mișcare progresistă aici. Văd că acum, în Guvern, sunt oameni care au spus clar că sunt împotriva președintelui Trump, împotriva Americii. Au spus unele lucruri foarte jignitoare.
– Vă referiți la vicepremiera Oana Gheorghiu?
– La doamna Oana Gheorghiu, la doamna Ioana Dogioiu, care l-a comparat pe Trump cu o maimuţă, cu un huligan. Lucruri jignitoare. Poţi să critici politica, dar, dacă cuiva nu-i place ce spui, nu trebuie să te acuze că ești maimuță! Dar mulți aici, în România, se gândesc că-i mai bine să înjuri, să folosești acuzații nefondate. Nu-i corect.
În opinia mea, multe din astea sunt influențe progresiste. Sunt mulți la guvern fără care, în opinia mea, lucrurile ar putea merge mai bine. Eu nu văd să se îmbunătățească economia prin lucrurile care le facem acum. Taxele trebuie reduse, trebuie investiții.
„Banii dați la Rheinmetall trebuiau să fie investiți în România”
– Aţi spus şi că aceste persoane progresiste, soroșiste, cum le numiți, din guvern, din anturajul lui Ilie Bolojan, ar răspândi „mesaje false despre America” și ar încerca apropierea de state europene care n-au interesul României în vedere.
– Ce interes are Germania? Ce interes are Franţa?
– Avem un interes comun european.
– E un interes comun european, dar ce poate să aducă la masă aceste țări în comparaţie cu ce poate să aducă America la masă? Nu se poate compara! De exemplu, au fost cumpărate recent niște elicoptere franceze în loc să fie cumpărate niște elicoptere Black Hawks. Nu spun că alea franceze sunt rele, dar nu sunt la fel de bune precum cele americane.
Ca să ieși din problemele economice actuale, trebuie să dezvolți economia română. Banii dați la Rheinmetall trebuiau să fie investiți în România. Mulți spun că nu avem fabrici care fac X sau Y. Exact! De aia trebuie puși bani aici. Că, dacă împrumuți bani și îi dai acolo, nu-ți dezvoltă economia. E o problemă. E la fel ca o companie privată care împrumută bani să plătească salarii. O să dea faliment. Trebuie dezvoltată economia. Și nu contează în ce domeniu. Apărare, gaz, petrol, forestiere, nu contează. Banii trebuie puși aici. Șoselele trebuie dezvoltate. Nu poți să miști echipamentele militare repede, dintr-un loc în altul, fără șosele, fără șine ferate.
– România și-a mărit totuși cheltuielile în direcţia celor 5% din PIB asumaţi la Summitul NATO de la Haga, din 2025.
– Da, asta e o țintă pentru viitor. Nu sunt plătiţi astăzi. România nu poate să plătească sumele astea acum. Abia a ajuns la 2%.
– Credeţi că apropierea României de partenerii europeni, precum Franța sau Germania, este incompatibilă cu relația cu Statele Unite?
– Nu, nu e incompatibilă. Absolut nu. Trebuie să existe o alianță europeană în care America să participe, România să participe, restul țărilor europene să participe.
„Problema a început de la europeni, nu de la Trump”
– Pilonul european este important, mai ales în cazul în care prezența americană în Europa se reduce…
– Așa se spune că se reduce, dar nu se reduce. E o propagandă foarte cruntă. Şi e adevărat că unele lucruri care le spune președintele Trump nu ajută. Dar problema reală este că țările europene au refuzat să plătească 2% din PIB pentru apărarea proprie până în anul 2024. 2% nu e un număr inventat. A venit dintr-o promisiune semnată de toţi membrii NATO acum vreo 15 ani, numită The Wales Pledge. Toți au promis că plătesc 2%! În timp ce americanii, până acum, plăteau 3,5-4% pe apărarea lor proprie.
Președintele Trump a spus în primul mandat – şi din nou acum – că nu vede de ce noi să apărăm Europa împotriva rușilor, când voi nu cheltuiți ce ați promis. Problema a început de la europeni, nu de la Trump. Când n-au plătit. Și acum vedem consecințele: că nu sunt destule gloanțe, obuze, materiale. După invazia în Ucraina, Europa n-a putut să apere și să ajute Ucraina cum trebuia să fie ajutată. N-aveau de unde.
Olanda, de unde vine Mark Rutte, acum e secretar general la NATO, ştiţi câte tancuri are? Zero! Pentru că Rutte le-a vândut norvegienilor acum vreo șase ani. Au zece tancuri împrumutate de la Germania ca să antreneze armata.
Vina nu-i la americani, care au azi până la 100.000 de soldaţi care apără Europa împotriva ruşilor. Militarii americani sunt aici de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. De aceea e nevoie să plătească şi statele europene ceea ce au promis că plătesc. Că ele sunt atacate primele, nu noi.
– Dumneavoastră l-ați susținut explicit pe președintele Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. Ați transmis publicul informații despre contactele sale cu președintele Donald Trump. În România se discută despre organizarea unei întâlniri bilaterale. Aveți vreo informație despre stadiul acestor demersuri?
– S-au întâlnit deja. S-au întâlnit la Ankara, s-au întâlnit la Washington. Să nu uităm, președintele Iohannis a fost la Washington să se întâlnească cu președintele Trump de două ori în primul mandat. Eu cred că președintele Dan o să meargă și el la Washington. Exact când, nu știu.
Se întâmplă multe lucruri acum. Să nu uităm că nu există guvern aici. Avem cineva încăpățânat care s-a legat de calorifer și nu vrea să plece. Ilie Bolojan e interimar. Nu mai e prim-ministru. Trebuie rezolvată această problemă!
„Singurul om responsabil e preşedintele Nicuşor Dan”
– Cine are responsabilitatea de a pune un guvern: partidele sau cel care face desemnarea premierului, adică președintele?
– Fiecare cetățean român trebuie să voteze. Și, când vin alegerile, trebuie să țină minte ce s-a întâmplat în ultimile două luni și să voteze ca să nu se mai întâmple niciodată. Şi oamenii care sunt responsabili pentru asta să nu mai fie la guvern. Orice guvern.
– Cine e de vină pentru asta?
– Mulți sunt de vină pentru asta. Şi cred că singurul om responsabil e preşedintele Nicușor Dan, care a încercat variante. Tot se întâlnește cu partidele și fiecare spune, eu nu mă joc cu ăsta, votez împotriva lui, îmi iau mingea și mă duc acasă. Care-i soluția?
– Dumneavoastră spuneți că președintele este cel mai responsabil. Putem vorbi despre responsabilitatea președintelui după două desemnări fără succes?
– Dar e vina lui? A cui vină e că n-au avut succes? El poate numai să desemneze pe cineva. Sunt patru partide acolo. Care spun „Da” la început, iar la următorul pas spun „Nu”. Să nu uităm nici ce s-a întâmplat cu Simion, care și-a scos oamenii din sală (la votul pentru învestirea Guvernului Veştea, n.r.). Eu nu sunt implicat în discuțiile private, dar mulți au spus că au fost mințiţi de el. S-au ridicat și-au plecat.
Un lucru similar s-a întâmplat cu Tomac, când au fost asiguraţi că au câte voturi le trebuie. Nu s-a întâmplat aşa. De ce? Preşedintele Dan s-a consultat extensiv cu toţi liderii partidelor. N-ar fi făcut ceva dacă credea că nu o să aibă succes după aceste întâlniri.
Ce spune că ar prefera americanii la Palatul Victoria
– Ați zis recent că ați fost la Washington și că americanii știu ce se întâmplă aici și că, din punctul de vedere al americanilor, ar fi bine ca guvernul Veștea să fi fost învestit la momentul respectiv. Cine sunt americanii la care vă referiți? Casa Albă, Departamentul de Stat?
– Mulţi. Da, Departamentul de Stat, Casa Albă, alte departamente ale guvernului american.
– Ei ar fi preferat soluția Veștea?
– Ar fi preferat un guvern stabil în România. Nu există guvern. Există un guvern interimar, e un guvern progresist, în opinia mea. Trebuie un guvern permanent și această problemă trebuie rezolvată.
– Dar e o greșeală că e un guvern progresist?
– Eu nu cred că un guvern progresist e o reflexie reală a poporului român.
Ce-l şochează în România şi o întrebare despre fraţii Tate
– În mandatul dumneavoastră de ambasador, ați avut un discurs foarte dur privind corupția și statul de drept. Cum evaluați situația actuală din România?
– Din păcate, nu văd schimbări pozitive. Și, dacă sunt, sunt mici. G4Media a făcut o listă cu toate cazurile prescrise. Pe mine mă șochează când văd infractori în public, care spun că sunt inocenţi pentru că acuzaţiile s-au prescris. Măi, asta nu înseamnă că ești inocent!
E o greșeală ca aceste cazuri să fie prescrise. Ar trebui să existe un proces, în urma căruia să se decidă dacă persoana e vinovată sau nu. Dacă nu ai un sistem de lege serios, poporul pierde încredere în sistemul legal. Asta e anarhie.
– Sunteți de acord cu hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la problema prescrierilor?
– 100%. E o mare problemă. Uitaţi-vă la fraţii Tate, care au fost arestaţi în Florida. Ei fuseseră arestaţi în România în 2022! Acum 4 ani! Unde e cazul acum, de ce nu a existat un proces? Ori sunt vinovaţi ori nu sunt vinovaţi?