Intre Justitia oarba si Codul Penal cu fata umana (de Ioana Avadani)

Lucrurile se intimpla cu atita “vigoare” incit mi-e mie greu sa tin pasul cu comentatul. Recentele modificari la Codul de Procedura Penala si la Codul Penal au concentrat atentia pe articolele care aveau legatura cu “stirile zilei” – in speta, scandalul Remes si inchisoarea pentru ziaristii care ar mai indrazni sa faca astfel de nesimtiri.

Sunt insa prevederi la fel de ciudate si care ar pune anchetatorii in imposibilitatea de a derula orice investigatie. Astfel, durata anchetei este limitata la 6 luni, fara nicio alta nuanta; daca timp de 6 luni anchetatorii, excedati de alte dosare (vedeti ce pozitiva sunt?) nu apuca sa instrumenteze cazul, presupusul raufacator e cetatean cinstit.

Tot astfel, un judector nu poate decide punerea sub urmarire a unui presupus infractor decit dupa inceperea urmaririi penale – adica dupa ce acesta a fost anuntat, cu acte in regula, ca e urmarit si daca e prost, sa continue sa discute cu complicii sai la telefon.

Ce mi se pare cu adevarat cinic la aceste modificari este motivul invocat: protectia cetateanului, a drepturilor sale in fata abuzurilor justitiei. Cred ca daca mergem inainte pe calea asta, nu numai ca il vom proteja pe cetean de abuzurile justitiei, ci il vom proteja de justitia cea oarba si rauvoitoare. vedeti, de aia imi place mie tara asta: reuseste mereu sa ma surprinda.

Cind mi-as fi inchipuit eu ca voi iesi public pentru a proteja dreptul procurorilor de a ancheta?

Punctele inacceptabile din modificarile la CPP si CP, mai jos.

Initiativa pentru o Justitie Curata, Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia ProDemocratia si Centrul pentru Jurnalism Independent dezaproba cu fermitate modificarile aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala

Organizatiile semnatare dezaproba cu fermitate introducerea unor prevederi in Codul Penal si Codul de Procedura Penala de natura sa slabeasca mijloacele de lupta impotriva coruptiei si sa ingradeasca libertatea presei.

Modificaile aduse CPP s CP reprezinta o portita de scapare pentru persoanele cercetate pentru savarsirea unor fapte penale (inclusiv coruptie si criminalitate organizata), fie prin reducerea gravitatii faptei, fie prin introducerea unor prevederi menite sa ajute la tergiversarea sau chiar blocarea actul de judecata.

Semnatarii sustin respectarea prezumtiei de nevinovatie si importanta controlului judecatoresc, dar nu pot accepta diminuarea atributiilor si competentelor procurorilor, cu scopul vadit al slabirii mecanismelor de lupta impotriva criminalitatii.

Principiul statului de drept reclama o justitie penala eficienta, efectiva, pentru ca acesta presupune sanctionarea celor care savarsesc infractiuni; procedura penala trebuie sa creeze un echilibru intre dreptul statului de a impune aplicarea legii penale celor vinovati si drepturile procedurale recunoscute inculpatului.

Semnatarii subliniaza caracterul netransparent al modificarilor promovate si lipsa unei minime consultari a corpului magistratilor, a profesionistilor dreptului si a societatii civile.

Organizatiile semnatare cer Parlamentului Romaniei, Presedintelui Romaniei si Guvernului sa se asigure ca modificarile votate de Camera Deputatilor, camera decizionala, nu vor fi promovate pana la capat si ca orice modificare adusa CP si CPP va fi in acord cu obiectivul declarat: de accelerare a luptei impotriva criminalitatii si mai ales impotriva coruptiei si criminalitatii organizate.

Iata cateva dintre cele mai grave modificari si consecintele lor:

1. Cresterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinte deosebit de grave are efecte negative in ceea ce priveste termenul de prescriptie si pedeapsa.

Astfel, termenele de prescriptie si pedepsele pentru infractiunile prin care s-au produs pagube cu valoarea intre 200.000 si 30.000.000 lei se vor reduce semnificativ prin simpla modificare a definitiei «consecintelor deosebit de grave ».

De exemplu, abuzul in serviciu cu consecinte deosebit de grave este sanctionat cu inchisoare de la 5 la 15 ani, pe cand forma simpla a acestei infractiuni este sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Termenul de prescriptie in prima situatie e 10 ani, iar in a doua situatie 5 ani.

2. Incriminare cu dedicatie pentru jurnalisti – de la 2 la 7 ani de inchisoare pentru difuzarea de inregistrari audio sau video. Practica CEDO este constanta in sensul ca inregistrarile pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primeaza in acest caz fata de interesul privat.

3. Limitarea duratei anchetei la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar in circumstante exceptionale, este o piedica uriasa in investigarea eficienta a infractiunilor complexe de criminalitate organizata, coruptie si a infractiunilor economice.

Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmarire penala de a aduna probe suficiente. Ne aflam in situatia unei incercari de blocare a anchetelor penale in dosare complexe.

4. Interceptarile nu se mai pot efectua decat dupa inceperea urmaririi penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informata ca este investigata. Din acest motiv, prin interceptari este putin probabil sa se mai obtina informatii relevante pentru ancheta, atata vreme cat persoanele investigate sunt prevenite cu privire la posibilitatea de a fi ascultate.

5. Oricare parte din proces poate cere efectuarea unor expertize, iar solicitarea este obligatorie. Pana acum, necesitatea de a efectua expertize era evaluata de catre judecator sau de catre procuror pentru a se evita tergiversarea nejustificata a procesului penal. Acum administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a partii.

In dosarele in care sunt investigate mai multe persoane, acestea vor putea solicita pe rand efectuarea de expertize prelungind la infinit procesul penal.

6. Nulitatea absoluta, solutie universala pentru deficientele de procedura. Anterior acestor modificari, deficientele de procedura erau sanctionate diferit in functie de gravitatea lor si de consecintele pe care le produceau. Nulitatea absoluta era utilizata doar pentru un numar foarte redus de situatii.

Regula era nulitatea relativa, care putea fi invocata doar daca se proba prejudicierea drepturilor sau intereselor persoanei. In noul text, orice deficienta de procedura este sanctionata cu nulitatea absoluta, urmand ca proba sa fie inlaturata de la dosar. Aceasta abordare este gresita si excesiv de formalista, limitand judecatorului dreptul de apreciere asupra probelor.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost constanta in practica sa, statuand ca judecatorul poate decide sa foloseasca o proba in dosar, chiar daca in administrarea aceasteia au existat erori de procedura.

CEDO arata ca erorile de procedura nu constituie in sine o incalcare a dreptului la un proces echitabil si ca, eventual, pot fi evaluate din punctul de vedere al protectiei vietii private a persoanei.

7. Orice parte din proces poate cere anchetarea altor persoane, fapt care poate genera intarzieri si blocaje in procesul penal. Pana acum aceasta cerere se putea face doar de catre procuror, singurul cu atributii legale in acest sens.

Initiativa pentru o Justitie Curata

Agentia de Monitorizare a Presei

Asociatia ProDemocratia

Centrul pentru Jurnalism Independent

Initiativa pentru o Justitie Curata:

Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia „Societatea pentru Justitie” – SoJust Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social (GDS), Societatea Academica din Romania(SAR), Societatea Timisoara

dezbate pe blogul Ioanei Avadani