„Învățarea adevărată e amânată mereu pentru mai târziu”. Un tânăr român admis la Oxford spune ce nu funcționează la examenele naționale
Luca Nahorniac tocmai termină două facultăți la Universitatea din București – de Filosofie și de Fizică – și va pleca la Oxford pentru a urma un masterat în filosofia fizicii. În ediția de vineri, 3 iulie, a newsletter-ului „Partea Bună”, am vorbit cu Luca Nahorniac despre una dintre marile probleme ale sistemului de educație din România.
Absolvent al Colegiului Național „Sf. Sava” din București, tânărul și-a dorit ca, după terminarea liceului, să urmeze Facultatea de Fizică și Filosofie de la reputatul King’s College din Londra. Din cauza costurilor prea mari, nu a reușit, așa că a fost nevoit să facă o altă alegere. „M-am gândit ca, în loc să mă angajez la un efort financiar prea mare, să rămân în țară, să fac ambele facultăți în paralel, pentru că în România nu avem una care să le reunească, și să iau ce-i mai bun din fiecare. Mi-am zis că, peste trei ani, cu forțe proaspete, o să încerc din nou să studiez în străinătate. Și asta s-a întâmplat acum”, spune Luca Nahorniac.

A intrat Master of Studies in Philosophy of Physics, de la Universitatea Oxford, și și-ar dori, ca după absolvire să se întoarcă în țară, unde să poată avea un impact asupra sistemului de educație.
A văzut cât de mult pot îngusta examenele naționale universul unui copil și cât de devreme îl pot îndepărta de șansa de a-și descoperi pasiunile.
„Examenul de Bacalaureat, pentru care se pregătește toată lumea de când intră la liceu, ar trebui să fie o instanță verificatoare, care să testeze, să regleze și, ok, să exercite o anumită influență, dar nu să reglementeze însăși predarea materiei. Numai că, din păcate, a ajuns Bacalaureatul să exercite o forță constitutivă. Numai subiectele care se dau la BAC contează, ele dictează structura predării și altceva nu merită. Ce e necesar pentru Evaluarea Națională – doar aia contează și dictează cum este organizată învățarea în clasele V-VIII, când toată lumea se concentrează numai pe română și matematică”, atrage atenția Luca Nahorniac.
„Întotdeauna, învățarea adevărată e amânată pentru mai târziu. Că, na, acum se dau și admiteri în clasa a V-a; în clasa a IV-a ne pregătim pentru a V-a, în clasa a VI-a ne pregătim pentru a IX-a, în clasa a X-a deja ne pregătim pentru Bacalaureat, iar la facultate ne pregătim, chipurile, pentru viață. Dar libertatea amânată nu va veni niciodată, spune el.
Continuarea discuției poate fi citită în ediția de mâine a newsletterului „Partea Bună”.